Îmi amintesc chinul zilelor când Mulţescu, Hizo sau Mihali (nume alese la întâmplare din sacul cu rateuri) se ocupau de antrenamente la "U" şi nu mai vreau întoarse vremurile instructorilor sportivi. Dar, pentru că Badea ştie şi poate să explice, pun la bătaie două berze în rezolvarea dilemei: echipa lui e proastă sau se face? Să înţeleg şi eu, şi odată cu mine alţi loviţi de uimire în tribună, unde a fost "U"?
Nu cred în destin prestabilit la "U" - Steaua. Efortul lui Szukala în a-i aranja mingea lui Rusescu sau priponirea lui Bornescu pe călcâie (tare mi-ar plăcea să-i pot zice "Băiete, cântă la altă masă!") sunt greşeli mari, individuale. Au mai fost câteva, ale altora. Ce nu mă lasă pe mine să dorm e nonşalanţa cu care Universitatea i-a permis unei echipe găurite de probleme să plece învingătoare de la Cluj. Parcă niciodată nu am văzut atât de multe slăbiciuni la un adversar şi totuşi "U" s-a comportat ca un motan sătul, tolănit la gura sobei, lăsând şoriceii să plece victorioşi.
Să mă ierte adepţii şi vizionarii aranjamentelor, ne ocupăm de ele altădată. Până la proba contrarie, bănuiesc cu durere că antrenorul este cel care a pierdut meciul. Că, asemenea lui Szukala sau Bornescu, a comis şi el o greşeală individuală.
