Duminică seara au fost aprinse focuri de veghe în peste o sută de localităţi din Harghita și Covasna la un eveniment organizat de Consiliului Naţional Secuiesc care a avut scopul de „a reitera solicitarea autonomiei”, a transmis hirado.hu. 

Consiliul Naţional Secuiesc apasă puternic pedala autonomiei Ţinutului Secuiesc: vrea să introducă o carte de identitate secuiască, ce ar urma să aibă, pe lângă elemente clasice precum numele și domiciliul, și un angajament față de autonomia teritorială a Ținutului.

Liderul UDMR Kelemen Hunor, a declarat marţi seara, într-o emisiune televizată, făcând referire la discuţiile despre autonomia Ţinutului Secuiesc, că nicio formă de autonomie nu lezează unitatea statului român şi integritatea teritorială.

Astăzi, 30 august 2020, se împlinesc 80 de ani de la semnarea "Dictatului de la Viena", documentul prin care României i-au fost luaţi 43.492 km pătraţi din teritoriul naţional, incluzând Clujul, şi 2.667.000 de locuitori şi cedaţi Ungariei.

Preşedintele Parlamentului de la Budapesta, László Kövér, a spus, la Odorheiu Secuiesc, că Ţinutului Secuiesc i se cuvine o compensaţie istorică atât din partea Budapestei, cât şi din partea Bucureştiului.

Vicepremierul Ungariei, Zsolt Semjen, a numit o iniţiativă cetăţenească privind recunoaşterea secuilor ca un grup etnic independent de naţiunea ungară ca fiind "dăunător şi periculos", relatează agenţia MTI.

Mii de maghiari din Harghita, Covasna şi Mureş au aprins, sâmbătă seară, ”focuri de veghe”, pentru a lumina delimitarea geografică a ”Ţinutului Secuiesc” şi au cerut statului român ca această regiune să devină, la reorganizarea administrativă a ţării, una ”separată” şi autonomă.

Preşedintele Jobbik, Vona Gabor, s-a declarat, joi, la Tabăra Tineretului Maghiar din Ardeal (EMI) de la Borzont, convins că autonomia secuilor din Transilvania este un obiectiv care se va realiza şi pe care, orice ar face, statul român nu îl poate împiedica, transmite corespondentul Mediafax.