Un fost colonel al Armatei SUA avertizează: „Întârzierile de la Câmpia Turzii sunt o eroare strategică uriașă pentru România”
- Scris de Nicu Mitrea
- 05 Sep 2025, 10:15
- Economie
- Ascultă știrea

David H. Carstens, expert în securitate și fost colonel în Armata SUA, a acordat un interviu pentru Libertatea în care a subliniat importanța strategică a bazei aeriene de la Câmpia Turzii pentru securitatea României și pentru cooperarea cu Statele Unite.
În opinia sa, dezvoltarea acestei baze este esențială pentru integrarea avioanelor F-16 și, mai ales, a viitoarelor F-35, dar întârzierile masive în lucrările de modernizare reprezintă „o eroare strategică uriașă”.
„Câmpia Turzii ar putea fi unul dintre locurile în care vor fi dislocate F-35 sau chiar F-16 suplimentare. Îmi place această bază mai mult decât Mihail Kogălniceanu, pentru că beneficiază de apărarea naturală a Carpaților și are o distanță față de amenințarea directă a Rusiei”, a explicat Carstens pentru sursa citată.
Lucrările de extindere a bazei au început în 2021, într-un proiect de aproximativ 400 de milioane de euro. Prima fază s-a derulat rapid și în termen, dar apoi investițiile au fost blocate.
„În cel mai optimist scenariu, Câmpia Turzii nu va fi gata să primească F-16 până în 2031 și abia peste încă câțiva ani va putea găzdui F-35. Asta înseamnă că România riscă să nu fie pregătită la timp pentru noile avioane, deși investește într-un sistem de armament care schimbă regulile jocului”, a avertizat expertul.
Carstens a punctat că dependența de alte baze, precum cea de la Borcea, deja suprasolicitată, poate afecta eficiența forțelor aeriene române.
„Eșecul de a avansa cu lucrările la Câmpia Turzii pentru F-35 și F-16 este o greșeală majoră, cu implicații asupra întregii strategii de apărare”, a spus el.
În plus, fostul oficial american a criticat infrastructura generală a României, pe care a numit-o „o vulnerabilitate reală”: drumuri și căi ferate incapabile să susțină transportul rapid al echipamentului militar, lipsa coridoarelor de mobilitate NATO și birocrația excesivă.
Citește interviul integral AICI.