P Ce trebuie să știi atunci când te angajezi la un nou loc de muncă

Piața locurilor de muncă a cam avut de suferit în ultimii ani, din cauza pandemiei care ne-a afectat pe toți. Așa se face că sunt tot mai mulți cei care doresc să-și schimbe locurile de muncă sau chiar să se angajeze pentru prima dată.

Pandemia ne-a dat tuturor viețile peste cap. Și nu sunt puțini cei care au rămas fără un serviciu sau care și-au schimbat ordinea priorităților în ultimii ani. Așa că e foarte important pentru cei care caută locuri de muncă în Cluj-Napoca pe jobradar24 și pentru toți cei dornici să înceapă lucrul la un nou loc de muncă să fie informați cu privire la ceea ce îi așteaptă.

Cunoaște-ți drepturile de salariat!

Date fiind modificările legislative în domeniu, nu doar cei care se află la prima angajare ci și cei cu experiență în câmpul muncii întâmpină dificultăți. Și asta pentru că doar remunerația pare să mai prezinte interes în zilele noastre nu și detaliile. Or, în afară de salariu, este bine să acorzi atenție sporită contractului de muncă pe care îl semnezi, drepturilor minime care ți se cuvin, perioadei de probă sau cotizațiilor către stat.

Toate drepturile pe care le ai în calitate de salariat se regăsesc în Codul muncii. Mai mult decât atât, Legea 81/2018 completează Codul muncii, avându-i în vedere pe cei care prestează servicii prin telemuncă, adică pentru cei angajați cu contract de telemuncă sau care au în contractul semnat o clauză referitoare la acest aspect. Iată de ce este foarte important să analizezi cu atenție contractul de muncă, în care trebuie să se regăsească drepturile și obligațiile părților implicate. De asemenea, în contract trebuie să apară și regulamentul intern al firmei în care vei lucra. Pe lângă acesta, ar trebui să existe și un contract colectiv de muncă aplicabil. Și nu trebuie ignorat faptul că angajatorul este obligat prin lege să ofere angajatului, anterior începerii activității, nu o copie ci un exemplar al contractului individual de muncă.

Un alt drept deloc de neglijat este acela că trebuie să primești cel puțin salariul minim. Asta înseamnă că valoarea salariului minim se stabilește la nivelul unui act normativ care, cel puțin la noi, s-a tot modificat. Așa se face că valoarea salariului minim brut în România este acum de 2.300 de lei, adică 13,583 lei pe oră la un program normal de lucru cu normă întreagă sau full-time. Numai că, în urma reținerii taxelor și impozitelor, valoarea netă a acestuia scade substanțial. În plus, salariul minim diferă în funcție de mai multe criterii care se regăsesc în legislație. Pe de altă parte, mai există, de la caz la caz, tot prin contract, și anumite beneficii extrasalariale care nu se includ, însă, în valoarea salariului minim.

Cu normă întreagă sau part-time?

Să fii angajat cu normă întreagă sau full-time presupune să muncești opt ore pe zi sau 40 ore săptămânal. Un program de lucru mai scurt te încadrează în categoria de muncă part-time sau cu normă parțială. Indiferent de situație, drepturile de salariat sunt aceleași potrivit legislației în vigoare. Codul muncii specifică faptul că pentru salariații angajați cu normă întreagă, durata normală a timpului de muncă este de 8 ore pe zi și de 40 de ore pe săptămână, în vreme ce „Salariatul cu fracțiune de normă este salariatul al cărui număr de ore normale de lucru, calculate săptămânal sau ca medie lunară, este inferior numărului de ore normale de lucru al unui salariat cu normă întreagă comparabil”.

Durata contractului contează

Contractele de muncă se pot semna fie pe perioadă determinată, fie nedeterminată. De regulă, contractele se semnează pe perioadă nedeterminată. Asta înseamnă că nu se stabilește de la început o dată exactă a finalizării raportului de muncă. Totuși, există și contracte care se semnează pentru perioade determinate, adică de la câteva luni la un an sau doi. Așa că e foarte important de știut că, potrivit legii, un contract de muncă pe perioadă determinată nu se poate încheia pe o durată mai mare de 36 de luni sau 3 ani. Mai mult, poți avea mai multe contracte de muncă în același timp.

Pe de altă parte, nu trebuie pierdută din vedere și perioada de probă. Este vorba despre acea perioadă în care angajatorul poate verifica aptitudinile salariatului. Numai că trebuie să știi că nu există perioadă de probă dacă nu există un contract de muncă în derulare în acea perioadă. Chiar dacă se derulează pe două săptămâni, o lună sau trei luni, perioada de probă este prevăzută în contractul de muncă. Dacă nu ai semnat un contract de muncă și pentru perioada de probă, asta se traduce prin muncă la negru, pierzându-ți astfel toate drepturile ca salariat. Și nu ar fi deloc surprinzător să nu-ți mai primești salariul sau să iei mai puțini bani decât ai negociat inițial.

Ai dreptul și la odihnă

Din dorința de a ne demonstra capacitățile, dar și din motive financiare, avem tendința de a accepta munca suplimentară. Numai că, în multe situații, aceasta nu este nici apreciată, nici recompensată corespunzător. De aceea, trebuie să știi că orele de muncă suplimentară se fac numai în anumite limite trasate de lege. Dacă există muncă suplimentară în exces și nu este plătită conform legii, asta înseamnă depășirea normei de lucru și, implicit, o formă de muncă la negru. Pe de altă parte, angajatul nu mai beneficiază de odihnă, tot conform legislației. Codul muncii stabilește că durata maximă legală a timpului de muncă nu poate depăși 48 de ore pe săptămână, inclusiv ore suplimentare. Drept urmare, din punct de vedere legal, se acceptă doar 8 ore suplimentare lucrate săptămânal. Și tot bine de știut este că refuzul de a efectua ore de muncă în afara programului nu este o abatere disciplinară.

Un alt aspect important îl constituie concediul și zilele libere legale. Tot prin Codul muncii se stabilesc zilele libere ale salariaților, adică cele legale, cele în care salariații nu merg la serviciu. Numai că există domenii de activitate în care lucrul nu poate fi întrerupt, drept pentru care angajații sunt obligați să lucreze chiar și în aceste zile. Totuși, cei care sunt nevoiți să muncească în zilele de sărbători legale, au dreptul să primească de la angakatori compensații în zile libere, dar în următoarele 30 de zile. Se mai pot oferi sporuri salariale de cel puțin 100% din salariul de bază. Cât despre concediul de odihnă, acesta trebuie luat și acordat anual obligatoriu. Fiecare salariat poate primi minimum 20 de zile lucrătoare de concediu de odihnă pe an. Se pot însă negocia mai multe zile de concediu, dar nu mai puține, indiferent dacă există contract de muncă full-time sau nu. În plus, concediul de odihnă este plătit.