Studiu UBB: iarbă necosită la umbră 28,87 grade/ iarbă cosită la soare 60,6 grade

Studiu UBB: iarbă necosită la umbră 28,87 grade/ iarbă cosită la soare 60,6 grade

Tibor Hartel, profesor la Facultatea de Știința și Ingineria Mediului a Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, a analizat temperatura solului din curtea instituției de învățământ și atrage atenția asupra felului în care se întrețin spațiile verzi.

"Sunt puțin rămas în urmă cu raportarea, dar loggerele măsoară în permanență. Ieri pe la amiază.
Vă prezint acum rezultatele legate de temperatura la suprafața solului și la 2 cm adâncime în sol, în trei tipuri de vegetație, așa cum arată pozele.

Solul este ecosistem. Solul fertil înseamnă biomasă moartă, bacterii, ciuperci, nevertebrate, diferitele plante și alte condiții abiotice (apă, temperatură etc.) care trebuie să fie optime pentru ca solul ca ecosistem să poată funcționa (organismele prin care solul există în identitatea ecosistemică pe care o are, au limitele lor de toleranță).

Dacă întrerupem alimentarea cu material organic (prin îndepărtarea excesivă a biomasei, ba prin cosit, ba prin suprapășunat sau alte căi), dacă expunem acest ecosistem (solul) la radiații solare directe și puternice și la călduri extreme din ce în ce mai frecvente (în contextul în care solul nu a evoluat în astfel de condiții extreme, extremele care tind să fie normalitatea au fost excepții în trecut), dacă facem totul ca fiecare picătură de apă să fie drenată, nu este de mirare că distrugem solul.

Distrugând solul, nu mai avem suport pentru vegetație și deci nu vom avea suport pentru acea identitate a naturii (urbane și nu numai) cu care suntem obișnuiți și despre care credem că este dată și niciodată nu se va distruge.

În spațiile urbane treaba este mai complicată datorită insulei de căldură: acesta înseamnă temperatură ridicată în acele spații urbane în care asfaltul și betonul domină (se încing ziua și emană căldură toată noaptea, nepermitând răcirea naturală, firească pentru sezon), gazele cu efect de seră sunt în cantități mai mari (capcane pentru căldura solară) și vegetația și apele lipsesc (acestea ar atenua prin răcorire, de la 1 grad până la peste 20 de grade. A avea umbră de la un arbore, în apartament de bloc, înseamnă răcoare care se simte pe bune!). Insula de căldură expune oamenii la stres termic. Asta înseamnă mai multe sisteme de condiționare a aerului și asta înseamnă creștere consum electricitate și energie în perioadele caniculare și creșterea emisiilor cu efect de seră. Plus alte aspecte prin care afectează sănătatea umană aceste sisteme. Cei care nu au acces la tehnologie suferă mai mult.

Întreținerea vegetației urbane ar trebui să pună accent, de acum încolo, în egală măsură pe contribuțiile multiple directe ale spațiilor verzi la oameni și sol (unde intră și esteticul) dar, important, și pe rolul spațiilor verzi-albastre pentru biodiversitate.

Fiecare cartier ar putea avea un consiliu pentru atenuarea insulelor de căldură, unde locatarii, factrii de decizie și experții împreună dezvoltă cele mai optime configurații pentru om și natură. O astfel de comunitate de practică ar permite contextualizarea intervențiilor, inclusiv a cosirii vegetației sau a „toaletării” arborilor...dar ar permite și ajutorul direct din partea primăriilor și a specialiștilor pentru aceste comunități. Aceste comunități de practică vor fi vitale navigării perioadelor grele care vin. Principala provocare pentru aceste comunități de practică este lipsa culturii sănătoase în ceea ce privește claborarea, ascultarea celuilalt și focusarea pe soluții. Asta este mai accentuat la noi și este moștenirea perioadei comuniste și postcomuniste.

Vă doresc o zi acceptabilă. Mare grijă cum udați plantele. Nu în plină zi pentru că vor suferi. Dimineața devreme sau seara târziu. Mai bine puțin și mai des decât foarte mult și rar. Mai bine la baza trunchiului arborilor decât în împrejur", a scris acesta pe Facebook. 

⇒ Dacă ţi-a plăcut articolul, urmăreşte ZCJ.RO pe FACEBOOK şi pe Instagram

loading...
Comenteaza