„Premiere" la alocările de bani pentru spitale clujene

În timp ce primarul Emil Boc face declarativ promisiuni fără acoperire - să plătească asigurări sociale din banii publici pentru toţi romii de la Pata Rât - consilierii locali din partidul său şi cei din opoziţie vin cu soluţii şi cu viziune pentru ca banii de la bugetul local să se vadă în starea de sănătăte a clujenilor.

La capitolul sănătate, unde există disponibile câteva milioane de lei, potrivit primarul Emil Boc, consilierii PNL au pus pe tapet, la dezabaterea derulată vineri la primărie, patru propuneri concrete înspre care să se reorienteze o parte din bani. Consilierul Ioana Borza a propus derularea unui program de screening a sindromului metabolic (risc cardiovascular, care cauzează majoritatea deceselor din Cluj) prin concursul Spitalului Clujana, iniţiativă care are nevoie de 480.000 de lei, bani care acoperă evaluarea a 3.000 de persoane. A doua propunere a vizat dotarea grădiniţelor pe partea de servire a mesei pentru a continua programul primăriei de asigurare a unei alimentaţii sănătoase preşcolarilor clujeni şi nominalizarea unei sume de 780.000 de lei pentru cele 52 de grădiniţe din oraş. O a treia propunere a vizat continuarea programului de educaţiei pentru sănătate la elevii de clasa a V-a - 135.000 de lei ar acoperi instruirea a 2.500 de elevi din cele 60 de şcoli din oraş.

De la general la particular, consilierul PDL Ovidiu Turdean a schiţat o rezolvare a problemelor din sistemul de sănătate prin apel la mai multe soluţii de management financiar. Macro, o reprezentare financiară pentru spitale, în funcţie de gradul de competenţă, având în vedere că, mai ales în centrele universitare, există tendinţa de dezvoltare în paralel de către unităţile medicale a aceloraşi secţii, ceea ce generează cheltuieli cu infrastructura, personalul, dotările. Uzând de o prevedere legală ca soluţie pentru fiscalizarea banilor în sistemul public, Turdean a evidenţiat înfiinţarea de secţii private în interiorul spitalelor publice. „Din 2006 trebuiau să apară normele şi acum ele stau într-un pix de ministru. Există cerere, există populaţie dispusă să plătească pentru îmbunătăţirea stării de sănătate", a subliniat consilierul.

Micro, la nivelul autorităţilor locale, implicit a Consiliul Local (CL), Turdean a nominalizat trei direcţii de intervenţie. În primul rând, a vorbit despre echilibrarea pieţei şi asigurarea unor servicii performante privind evaluarea stării de sănătate a clujenilor prin vânzarea cabinetelor medicale proprietate publică către medici. În al doilea rând, s-a referit la alocările pe care primăria le face către toate spitalele din oraş, deşi are doar unul în subordine. Aceste alocări ar trebui să se facă după un regulement de finanţare care să se elaboreze la nivelul CL. El a propus ca 2013 să fie anul lansării în premieră a unui program local de evaluare a stării de sănătate a clujenilor.

Dezbaterea de ieri a atins, cel puţin la nivel de intenţie, dimensiunea europeană a serviciilor de sănătate şi anume facilitarea accesului categoriilor defavorizate din Cluj-Napoca la aceste servicii. Din partea societăţii civile, Enikö Vincze şi Cristina Raţ au cerut ca romii de la Pata Rât să aibă acces real la servicii medicale prin înfiinţarea unei unităţi medicale susţinută financiar de primărie. Marioara Neamţ, coordonatorul Centrului bugetar de administrare a creşelor din primărie, a menţionat că legea permite înfiinţarea unui punct de prim ajutor deservit de un medic şi de doi asistenţi pe care primăria să-i angajeze prin Direcţia de Asistenţă Socială. Aceasta după ce primarul Emil Boc se apucase să se angajeze că va plăti asigurările sociale pentru toţi romii de la Pata Rât.

Iosif Pop de la Consiliul Civic Local, i-a recomadat primarului ca toate propunerile făcute în cadrul dezbaterilor pe buget, cele pertinente, să se ducă mai întâi la specialiştii din direcţii să primească girul juridic (cum se pot aplica) şi apoi pe site-ul primăriei să apară soluţiile şi orizontul de timp, în spiritul transparenţei.