2015, anul şantierelor în Cluj-Napoca

2015, anul şantierelor în Cluj-Napoca
Anul 2015 va rămâne cu siguranţă în memoria clujenilor prin mulţimea de şantiere deschise în oraş, care au pus la grea încercare nervii şoferilor şi pietonilor, dar şi prin succesul imens al festivalului UNTOLD, cu sute de mii de spectatori şi vedete internaţionale de prim rang pe scenă.

UNTOLD-ul a pus Clujul pe harta mondială a muzicii

UNTOLD-ul a fost evenimentul major al programului Cluj, Capitală Europeană a Tineretului 2015, fiind sprijinit şi de municipalitate. Desfășurată în perioada 30 iulie - 2 august, prima ediţie a festivalului s-a dovedit a fi una de succes, peste 240.000 de spectatori fiind prezenți la eveniment. Pe scena festivalului au urcat nume mari ale muzicii internaţionale, precum Avicii, Armin van Buuren, David Guetta și ATB. Despre Cluj s-a vorbit în multe părţi ale lumii, mulţi dintre artiștii prezenţi comunicând pe conturile lor de Facebook sau Instagram experiența din cadrul concertelor susținute la Untold, postările lor adunând zeci de mii de aprecieri din toată lumea.

2015, anul şantierelor în Cluj-Napoca

Şantierele deschise de primărie în cadrul proiectului cu finanţare europeană privind modernizarea infrastructurii străzilor din zona centrală: str. Memorandumului, str. Avram Iancu, str. I.C. Brătianu, Calea Moţilor, au creat ambuteiaje serioase, chiar dacă grosul lucrărilor au fost făcute vara, pe perioada vacanţei. Dacă la primele trei străzi lucrările au fost finalizate până în septembrie, pe strada Moţilor s-a lucrat până înainte de Sărbători. Primarul Emil Boc a cerut înţelegere din partea clujenilor şi a spus că important este să fie cheltuiţi cât mai mulţi bani din finanţarea europeană, ce puteau fi atraşi doar până la 31 decembrie 2015.

O altă lucrare de anvergură a primăriei în 2015, derulată cu fonduri europene a fost modernizarea tramei stradale de acces la zona industrială. Proiectul a avut în vedere modernizarea următoarelor obiective, precum Strada Primăverii, Strada Plopilor, Splaiul Independenței, Strada George Barițiu, Strada Horea, Piața Gării, Strada I.L. Caragiale, Strada Căii Ferate, Strada Oașului și B-dul Muncii, Strada Cpt. Grigore Ignat, Strada Regele Ferdinand, totalizând peste 14 kilometri de drum. Şi aceste lucrări au produs un deranj serios şoferilor şi pietonilor.

Două din aceste obiective nu au putut fi finalizate în 2015 conform proiectului iniţial. Este vorba de lucrările din Piaţa Gării care nu au putut fi terminate din cauza unui alt obiectiv aflat în lucru, unificarea pasajelor subterane ale primăriei cu cele ale gării CFR dar şi de crearea unei benzi suplimentare de circulaţie auto pe Splaiul Independenţei, unde în urma protestului unor organizaţii civice, primarul Emil Boc a sistat lucrările, în aşteptarea studiului de trafic şi, eventual, a unui referendum local.

Proiecte întârziate

Au fost şi unele lucrări începute târziu în 2015, pentru care din start primăria şi-a asumat că nu vor fi gata în 2015, dar le-a început pentru a accesa cât se poate din fondurile europene alocate. În această categorie intră modernizarea drumului din Făget şi a drumului Lombului.Acest drum urmează să faciliteze accesul la zona investiţională Lomb, în care se construiesc Centrul Regional pentru Industrii Creative (CREIC) şi Centrul de sprijinire a afacerilor T.E.A.M. (Tehnologie, Evoluţie, Antreprenoriat, Microîntreprindere)., ambele proiecte derulate cu cofinanţări europene. Dacă la obiectivul TEAM lucrările sunt destul de avansate, circa 90 la sută, la celelalte două obiective lucrurile nu stau aşa. În cazul CREIC, proiectul este realizat doar în procent de 60 la sută, pentru că firma constructoare care a câştigat licitaţia în 2013, a intrat în insolvenţă iar primăria a reziliat la începutul lui 2013 contractul iar abia acum, în decembrie, a fost anunţat noul constructor, TCI Contractor General SA. Este important să spunem că restul de lucrare va trebui să fie finanţat din banii municipalităţii. La fel se va întâmpla şi în cazul drumului Lombului. Primăria şi firmele constructoare se confruntă aici şi cu alunecări de teren, în acest sens fiind deschisă o procedură de achiziţie publică pentru proiectarea şi execuţia unor lucrări de consolidare pe o suprafaţă de circa 43.000 mp.

Un alt proiect al primăriei Cluj, derulat cu fonduri europene, aflat în întârziere, este cel privind reabilitarea şi modernizarea a trei şcoli din oraş, Liceul Avram Iancu, Liceul Mihai Eminescu şi Şcoala generală Ion Agârbiceanu. Cele mai mari probleme se înregistrează pe şantierele de la „Ion Agârbiceanu" şi „Mihai Eminescu", unde până la începutul anului şcolar 2015 trebuiau să fie terminate măcar câteva corpuri de clădire, acest lucru nu s-a întâmplat. În timp ce la şcoala Agârbiceanu copiii invaţă după un program special prelungit, în unele corpuri de clădire în incinta şcolii, cei de la Mihai Eminescu au fost nevoiţi să înveţe în spaţii necorespunzătoare în alte unităţi şcolare. Reprezentantul uneia dintre firmele constructoare, Dava Invest, arunca vina pentru întârziere în erorile de proiectare, făcută de altă societate. Cert este că şi aici, primăria nu a putut folosi decât o mică parte din fondurile europene alocate şi va trebui să finanteze lucrările în 2016 din fonduri proprii.

Primăria a fost vizitată şi de DNA

Alte două proiecte europene finalizate cu greu în 2015, au fost cel privind ticketingul şi bike-sharingul. Deşi trebuia să fie gata anul trecut, sistemul de ticketing a devenit operaţional începând cu luna septembrie 2015, când au intrat în funcţiune primele automate de bilete.

Acest proiect se află şi în atenţia DNA, care a făcut şi o descindere la primărie, de unde a ridicat copii ale unor documente, dar nu a formulat încă nici o acuzaţie. În 2015 DNA a mai făcut o descindere la primăria Cluj-Napoca, unde a verificat contractul cu firma de dezinsecţie Coral Impex, iar în urma anchetei, două funcţionare ale municipalităţii au fost acuzate de luare de mită.

Sistemul de bike-sharing, a fost lansat abia în 17 noiembrie, când au fost puse la dispoziţia clujenilor 470 de biciclete în primele 30 de staţii din oraş, care puteau fi închiriate gratuit timp de oră, cu scopul de a încuraja transportul alternativ cu acest mijloc ecologic. Apropierea sezonului rece dar şi amplele lucrări de pe străzile Clujului au făcut ca destul de puţini clujeni să apeleze la aceste biciclete. De altfel, în 14 decembrie primăria a suspendat sistemul, anunţând că va fi reluat în primăvară.

Criza gunoaielor i-a dat insomnii primarului

La capitolul achiziţii, municipalitatea şi CTP îşi pot trece în 2015, cele 10 autobuze „scurte", care au intrat în funcţiune în vara acestui an. Noile mijloace de transport în comun, marca Iveco, au fost achiziţionate de CTP de la compania Briaris, câştigătoarea licitaţiei organizate la sfârşitul anului 2014. Briaris a oferit autobuze Iveco Urbanway 3D Low Entry, care valorează 930.000 de lei, plus taxa pe valoarea adăugată.

Cea mai mare criză cu care s-a confruntat primarul Emil Boc în 2015, şi care, după propriile declaraţii, i-a provocat insomnii, a fost criza gunoaielor. Confruntată, la fel ca toate primăriile din judeţ, cu închiderea vechii rampe de gunoi de la Pata Rât, şi cu nefinalizarea depozitului ecologic construit de Consiliul Judeţean Cluj cu fonduri europene, primăria a fost nevoită să transporte timp de patru luni de zile gunoaiele la Alba Iulia şi Oradea, ceea ce a determinat şi creşterea preţului la acest serviciu către populaţie dar mai ales către firme. În cele din urmă, în octombrie 2015 primăria a reuşit să-şi deschidă propria rampă de depozitare, tot în zona Pata Rât, prin regia proprie RADP.

Trei preşedinţi la CJ Cluj în 2015

Consiliul Judeţean Cluj a fost marcat şi în 2015 de luptele duse în principala tabără politică din forul judeţean, PNL, pentru accederea la şefia instituţiei, forul ajungând să aibă trei preşedinţi, pe Vakar Istvan, de la UDMR, până în iunie, Mihai Seplecan (PNL) din iunie până în decembrie, iar din decembrie Marius Mânzat (PNL). Tot în 2015, PSD-ul a pierdut postul de vicepreşedinte al CJ Cluj deţinut de Ioan Oleleu, prin demisie, acesta invocând lipsa sprijinului PNL pentru rezolvarea problemelor judeţului.

În 2015 nu s-a lucrat nimic la CMID

Referitor la proiectele importante ale judeţului, acestea s-au mişcat în ritm de melc şi în 2015. Închiderea gropii de gunoi de la Pata Rât a arătat cât de util ar fi fost să fie gata Centrul de Management Integrat al Deşeurilor (CMID), pe care-l construieşte judeţul cu fonduri europene, primăriile fiind nevoite să transporte gunoaiele la sute de kilometri distanţă de Cluj, cu costuri suplimentare suportate tot din banii contribuabililor, fie direct prin scumpiri, fie indirect, din bugetele locale. Consilierii judeţeni au încercat să găsească o soluţie de avarie la această criză, să obţină construirea unei rampe provizorii pe terenul aferent CMID, dar Ministerul Fondurilor Europene a spus clar că dacă se va modifica proiectul iniţial, există riscul să se piardă toţi bani europeni pe proiect, adică peste 50 de milioane de euro.

Construcţia propriu-zisă a depozitului ecologic de deşeuri nu a avansat deloc în 2015. Vechiul constructor, format din asocierea condusă de firma italiană Atzwanger, a atacat decizia de reziliere a constractului la Comisia de Adjudecare a Disputelor, de pe lângă Camera de Comerţ, a primit câştig de cauză în prima fază, dar beneficiarul, CJ Cluj, a atacat decizia şi a hotărât să meargă mai departe cu procedurile pentru a găsi un nou constructor. Licitaţia în acest sens se pare că va avea loc în luna ianuarie 2016, iar CMID ar urma să fie gata în anul 2017. În tot răul este şi un bine, spune o vorbă românească. În acest caz, binele e faptul că nu a fost pierdută finanţarea europeană şi că UE a acceptat să finanţeze lucrarea şi după 31 decembrie 2015.
În acest an au fost reluate şi lucrările la drumul turistic Răchiţele-Ic Ponor, pe o lungine de 20,5 kilometri, ce a mai rămas de executat, unde au fost turnate două straturi de asfalt pe toată lungimea sa. În finalul anului CJ Cluj şi-a asumat că va aloca încă 11 milioane de lei pentru finalizarea intregului proiect, pentru a nu da înapoi finanţarea europeană, în total circa 30 de milioane de lei. Forul administrativ judeţean a anunţat în luna decembrie totuşi încheierea unui proiect cu finanţare europeană, este vorba despre modernizarea şi dotarea Centrului de Recuperare şi Reabilitare Neuropsihiatrică Jucu, în valoare totală de 3,8 milioane de lei, din care contribuţia financiară nerambursabilă a Uniunii Europene este de 3,7 milioane.
Pentru drumurile judeţene au fost alocate şi în acest an fonduri puţine, care au fost folosite, în cea mai mare parte, pentru plombări. Au mai fost alocate din bugetul judeţului fonduri pentru achiziţionarea de aparatură medicală în unele clinici aflate în administrare. Nu s-a reuşit însă relocarea spitalului judeţean într-un spaţiu nou, multe din clădiri fiind într-o stare avansată de degradare.

Autostrada Transilvania între Gilău şi Nădăşel trebuie să fie gata în 2016

Tot în 2015, au fost susţinute câteva proiecte importante din fonduri guvernamentale S-a lucrat în continuare la Autostrada Transilvania, porțiunea dintre Gilău și Nădășel, de 8,7 km, cu termen de finalizare în aprilie 2016. Costul pentru acest tronson este de 258,2 milioane lei fără TVA. Reprezentanţii puterii, atât cei ai vechii puteri, PSD, cât şi cei ai guvernului tehnocrat, spun că a fost identificată sursa de finanțare a Spitalului Regional de Urgenţă Cluj, obiectiv prioritar pentru judeţul Cluj şi zona de nord-vest, şi anume 100.000.000 euro, prin Programul Operațional Regional, contribuţia Guvernului şi a autorităților locale.

 

 

 

 

⇒ Dacă ţi-a plăcut articolul, urmăreşte ZCJ.RO pe FACEBOOK

loading...
Loading...
Comenteaza