Foto 5 milioane de euro pentru transformarea unui parc din centrul Clujului: Canalul Morii, redescoperit şi o parcare se desfiinţează

Consilierii locali au aprobat în unanimitate (21 de voturi pentru), în şedinţa de joi, 2 iulie 2020, proiectul privind aprobarea documentației și a indicatorilor tehnico-economici pentru obiectivul de investiții „Reabilitare parc I.L. Caragiale și strada Octavian Petrovici. 

Lucrările vor dura peste doi ani de zile şi presupun schimbarea completă a zonei: desfiinţarea parcării din zonă, descoperirea unei porţiuni din Canalul Morii, o cercetare arheologică pentru descoperirea și marcarea traseului celei de-a doua incinte medievale a Clujului despre care se știe că traversează acest parc şi modernizarea străzilor adiacente. Licitaţia pentru execuţia lucrărilor ar urma să fie lansată în 2021. Valoarea proiectului este de 25 de milioane de lei (5.1 milioane euro), dar municipalitatea speră să primească bani europeni în cadrul următorului exerciţiu financiar. Proiectul de hotărâre AICI!

Amintim că, contractul de proiectare pentru modernizarea parcului I. L. Caragiale și a străzii Octavian Petrovici i-a fost atribuit biroului de arhitectură Asiza, condus de Vlad Rusu, cel care a câștigat și concursurile de soluții pentru amenajarea Parcului Feroviarilor și a Turnului Pompierilor. Echipa acestuia a imaginat și felul în care ar putea să arate arterele din zona centrală (Regele Ferdinand, Emile Zola, Sextil Pușcariu și Tipografiei). De asemenea, a primit locul II în cadrul concursului de soluții pentru reamenajarea Dealului Cetățuii. 

ISTORIC

Ocupat cu construcții până la a doua jumătate a sec. XIX, pe locul actualului scuar a funcționat târgul de păsări al urbei, până la amenajarea sa în formă actuală. În 1933 s-a demolat singura moară din zonă, rămasă în dreptul Palatului Poștei, cu scopul modernizării Pieței Mihai Viteazul, un deziderat neîmplinit al administrației interbelice.

Forma actuală a scuarului a a luat ființă în 1968, odată cu edificarea Palatului Telefoanelor și cu sistematizarea cursului Canalului Morii. Acesta a fost amenajat cu un taluz verde înspre parc, respectiv cu trotuar și parapeți de mozaic turnat spre str. G. Barițiu, după un proiect al arhitectului clujean Vasile Mitrea.

Totodată s-a refăcut pasarela pietonală în dreptul Palatului Telefoanelor, pe fostul loc al Podului Servitoarelor, cunoscut în epocă ca fiind frecventat de femeile din localitățile vecine orașului care își ofereau serviciile de menaj. După definitivarea scuarului, acesta a devenit loc de loisir și spațiu de joacă pentru copii.

La finalul anilor ’80, odată cu introducerea tramvaielor pe Barițiu, s-a dispus acoperirea Canalului Morii pe două treimi din stradă. A rămas neacoperită doar porțiunea de la Palatul Poștei și Palatul Telefoanelor, aceasta fiind amenajată cu vegetație ornamentală joasă. În scurt timp, acest spațiu a dispărut din pricina extinderii Palatului Poșetei cu un nou corp de clădire.

Și scuarul cu vegetație a cunoscut mai multe etape de amenajare urbanistică. La finalul anilor ’90, administrația locală a amenajat un skate-park, iar în ultimele două decenii s-au făcut lucrări de reparații a aleilor, amenajări cu mobilier urban și amplasarea unor statui.

Recent au mai fost plantați câțiva arbori. Nu în ultimul rând, traseul zidului de apărare al orașului român și medieval, pe latura de nord a parcului, a fost reperat în trei puncte.

PROPUNERE MODERNIZARE

Conform proiectului prezentat de biroul de arhitectură Asiza, se propune reamenajarea integrală a suprafeței parcului, cu păstrarea vegetației sănătoase. Ar urma să se planteze 44 de noi exemplare de arbori, de diferite specii, și se va planta și vegetație tapisată, însumând 1.500 de specii de arbuști și subarbuști, plante perene cu flori și ierburi ornamentale.

Totodată se propune descoperirea Canalului Morii, cu amenajări și sistematizări pe verticală pentru a facilita accesul pietonal la luciu de apă. În continuarea acestor demersuri, se propune realizarea unor cercetări arheologice care vizează descoperirea traseului celei de a doua incinte medievale a orașului, ce traversează suprafața parcului. Se dorește evidențierea la suprafață a descoperirilor arheologice, pentru a crește atractivitatea turistică a parcului. 

Proiectul a fost în dezbatere publică în cadrul Centrul de Inovare și Imaginație Civică (CIIC).