Angajările şi incompatibilităţile scot primarii clujeni în stradă

Angajările şi incompatibilităţile scot primarii clujeni în stradă
Şi primarii clujeni vor adera la protestul iniţiat de Asociaţia Comunelor din România, nemulţumiţi de măsurile legislative care destabilizează zonele rurale, precum şi de condiţiile de incompatibilitate ce-i vizează pe aleşii locali.

În cazul în care primarii de comune nu vor fi primiţi de către reprezentanţii Guvernului, cel târziu în septembrie, sunt hotărâţi să iasă în stradă. Şeful filialei clujene a Asociaţiei Comunelor din România, primarul din Sânpaul, Ovidiu Colceriu, a subliniat că indiferent de culoarea politică, edilii de la ţară se vor alătura acestui demers. Nu există primar care să nu fie dernajat de unele măsuri legislativ pe care le-a aprobat Guvernul Ponta sau de condiţiile de incompatibilitate care-i vizează.

Lipsa unor iniţiative din partea guvernului care să aducă beneficii comunităţilor locale este principalul necaz al primarilor din localităţile rurale. Aceştia au reclamat în mai multe rânduri toate neajunsurile cu care se confruntă zonele rurale, iar guvernul, în loc să vină cu măsuri care să ajute primăriile, a emis noi măsuri legislative care au ca efect tot destabilizarea zonelor rurale. Primarul comunei Sânpaul, Ovidiu Colceriu, şeful filialei clujene a Asociaţiei Comunelor din România, a explicat că a fost iniţiat un amplu protest, urmând ca primarii să iasă în stradă, în cazul în care Guvernul nu va ţine seama de recomandările asociaţiei. „Din judeţul Cluj am primit semnale pozitive de la majoritatea primarilor, indiferent de culoarea lor politică. Desigur, actul de protest merge din primărie în primărie, urmând să fie semnat de către toţi edilii din judeţ. La finalul lunii august vor fi centralizate toate semnăturile, urmând ca memoriul nostru să ajungă pe masa guvernanţilor. În cazul în care nu se va ţine cont de cerinţele noastre, vom ieşi în stradă", a precizat Colceriu.

El a explicat că politicienii trebuie să le înţeleagă demersul, pentru că primăriile din mediul rural nu mai pot continua în astfel de condiţii. „Inclusiv condiţiile de incompatibilite sunt o prostie. Nu spun că primarul trebuie să aibă putere de decizie peste tot, însă, legislaţia actuală este absurdă. Ni se interzice, practic, să fim parte din echipa care gestionează proiectele europene. Păi dacă nu putem fi noi primarii, cei care suntem răspunzători de ele, pe cine să punem în aceste echipe de management, pe şoferi, pe femeile de serviciu? Nici angajări nu avem voie să facem, condiţiile de salarizare sunt oricum, foarte proaste, niciodată n-o să ne putem lua economişti buni şi jurişti buni pe salarii de 800 de lei. Şi atunci cum să ne descurcăm, cum să gestionăm proiecte complexe şi mari pentru comunităţile noastre, cum să ne dezvoltăm?", a comentat Colceriu.

O problemă importantă se referă la ultima Ordonanţă Guvernamentală, privind numărul de posturi şi reducerea cheltuielilor din instituţii publice şi administraţii locale. Primarii arată că această măsură nu face decât să accentueze decalajul dintre comune şi oraşe. Astfel, comunele cu cel mult 1.500 de locuitori au dreptul la 9 posturi în primării, în timp ce comunele cu 3.000 de locuitori au dreptul la 11 posturi. În oraşe cu aceeaşi popoulaţie primarii sunt fericiţi pentru că au dreptul să angajeze 22 de persoane. De asemenea comunele cu 3.001 - 5.000 de locuitori au dreptul la 15 posturi, în timp ce oraşele cu aceeaşi populaţie pot angaja 24 de persoane. Comunele cu 5001 - 10.000 de locuitori au obligaţia să asigure doar 17 angajaţi în timp ce oraşele pot asigura 30 de angajaţi. Mai sunt şi comune cu peste 10.000 de locuitori, precum Floreştiul care ajunge la peste 20.000. Acesta nu au vorie să angajaze mai mult de 22 de persoane în primării, în timp ce oraşele cu aceeaşi populaţie pot angja până la 35 de persoane.

"Aceasta este o formă la fel de aberantă şi ilogică în ceea ce priveşte viziunea asupra capacităţii administrative a comunelor României, condamnate la subdezvoltare prin lege", se arată în memoriul adresat guvernanţilor.

Asociaţia Comunelor din România mai face referire şi la modificările din Codul Fiscal, care au adus impozitul pe veniturile din activităţi agricole. Aceşti bani se duc în totalitate la bugetul de stat, fără a se distribui măcar o cotă parte către comunităţile locale: „Comunele nu primesc nici un ban, deşi acest impozit este colectat de pe raza comunelor, în mare parte, care se întind pe o suprafaţă de 87% din teritoriul ţării". Ordonanţa privind criza şi insolvenţa unităţilor administrativ-teritoriale este de asemenea o măsură abuzivă, mai cred primarii: „Ce alte instiuţiile locale sunt exonerate de această răspundere? Se arată opiniei publice că tot răul în România pleacă de la primari, acoperind în acest fel pe cei incapabili să gestioneze problemele administrative ale ţării".

 

Comenteaza