Atac la felul în care s-a dezvoltat Clujul. Denotă „vid de capacitate administrativă"

Atac la felul în care s-a dezvoltat Clujul. Denotă „vid de capacitate administrativă
Un cunoscut arhitect şi urbanism clujean critică modul în care s-a dezvoltat oraşul în ultimii ani.

Arhitectul clujean Şerban Ţigănaş, preşedintele Ordinului Arhitecţilor din România, critică felul în care administraţia locală (nu) se implică în dezvoltarea Clujului, din punct de vedere urbanistic. Invitat să facă o comparaţie între felul în care era gândite lucrurile în urbanism la final se secol XIX, început de secol XX, când a apărut în oraş strada Horea, îndejuns de largă încât să satisfacă inclusiv nevoile rutiere din prezent, şi drumurile de 3-4 metri din noile cartiere, Ţigănaş a explicat că administraţia contemporană a Clujului a preferat să aibă o un rol mai discret decât cea de acum peste 100 de ani.

„Horea este, după opinia - la care subscriu - a unor colegi urbanişti, singurul bulevard autentic din Cluj. A fost gândit ca atare, croit ca atare, să lege centrul de gară. Legătura se făcea cu un tramvai cu cai, într-o primă instanţă (până la 1898 n.r.), un vagon pe şine cu tracţiune animală; avea şinele aranjate pe Regele Ferdinand, până lângă biserica Sf. Mihail. Iată comentariul meu în legătură cu motivul pentru care s-au putut croi acum 100 de ani lucruri durabile, care să reziste şi în condiţiile de trafic şi de încărcare cu vehicule de acum, dar în prezent nu se mai pot face. A existat atunci, odată, o prezenţă a administraţiei publice îndreptată către un echilibru în dezvoltarea oraşului mult mai pregnantă. Rolul administraţiei era mult mai puternic; avea menirea şi şi-o exercita de a face ca lucrurile să fie coordonate, ca toate interesele, private sau publice, să urmeze o logică imbatabilă.

Venind spre perioada recentă, aceasta e foarte mult caracterizată prin deficit de guvernanţă, prin vid de capacitate administrativă; administraţia a avut un rol mult mai retras, de arbitru care lasă jocul foarte liber, ca să facem o comparaţie cu jocul cu mingea. În aceste condiţii, din cauza unei curse a intereselor personale private, practic lucrurile sunt dezechilibrate. Din cauza acestui dezechilibru a rezultat un egoism pe care îl vedem în noile cartiere; oameni bine intenţionaţi din punct de vedere al calităţii vieţii, cu case de bună factură, curţi şi grădini, dar care stau pe străzi subdimensionate. Acolo nu a existat conştiinţa comunitară, nu a existat un echilibru şi nici administraţia nu s-a îngrijit să-l impună", a spus Ţigănaş.

La final de secol XIX, început de secol XX, Clujul avea un arhitect-şef. Acesta se numea Pakei Lajos şi a rămas în manualele de arhitectură ca un vizionar. Printre imobilele pe care le-a proiectat se numără Muzeul Industriei din Cluj (astăzi Universitatea Tehnică), hotelul New York, devenit Continental, clădirile Chios şi Casino din Parcul Central.


DECLARAŢIE
„Administraţia locală a demonstrat că nu reuşeşte să ridice o gândire la nivelul întregului sistem. A respecta legea este insuficient. Am tot auzit oameni din administraţie spunând <am respectat legea>, dar dezvoltarea coerentă şi calitatea sunt mult mai mult decât a respecta legea şi nu rezultă prin simpla aplicare a drepturilor şi obligaţiilor. Legea nu conduce neapărat la calitate. E nevoie de planificare urbană, administraţie performantă, strategie, proiecte, politici. E ceea ce începem să avem şi nu ştim să folosim"
Şerban Ţigănaş, preşedintele Ordinului Arhitecţilor din România

 

⇒ Dacă ţi-a plăcut articolul, urmăreşte ZCJ.RO pe FACEBOOK

loading...
Loading...
Comenteaza