Blocurile lui Chimu Căpușan. În campania electorală Boc "i-a tăiat 4 etaje'', Moș Nicolae i-a adus un cadou în Consiliul Local

Blocurile lui Chimu Căpușan. În campania electorală Boc "i-a tăiat 4 etaje'', Moș Nicolae i-a adus un cadou în Consiliul Local

Deși, înainte de alegerile locale din 2020, primarul Emil Boc strâmba din nas la etajele blocurilor milionarului Chimu Căpușan ce urmează să fie ridicate pe fostul gheteou evreiesc din oraș, în ședința Consiliului Local de luni, lucrurile s-au schimbat.

Abonează-te pe   Poza noua 31.03.2021
Pentru mai multe informaţii de ultimă oră vizitează pagina principală ZIUA DE CLUJ

În ședința comisiei de urbanism din 19 august 2020, primarul Emil Boc "a tăiat'' numărul de etaje al blocurilor de la stradă din ansamblul ''Noroc'' de la 11 la 7. „Aveți pe aceeași platformă avizate imobile cu parter și 7 etaje. Aici veniți cu parter și 11 etaje. Cum să explic eu această diferență cetățeanului? Faceți lucruri de calitate și le susțin. Parter și 7 etaje peste tot.  Vrem calitate, gata cu ghetourile. Dacă vreți altceva, să vă căutați alt primar. Știu că supăr, dar nu o fac cu ură, ci pentru interesul public general. E mai mult decât limita generală din oraș, șase etaje, cu unul în plus aveți. Cluj-Napoca nu este un oraș doar pentru profit ci și pentru calitate”. Declarațiile au avut loc cu aproximativ o lună înainte ca Emil Boc să fie reales primar al municipiului Cluj-Napoca. 

În ședința de luni, 6 decembrie 2021, Consiliul local a aprobat planul urbanistic zonal pentru ansamblul familiei Căpușan, cu 7 și 9 etaje (pe Bulevardul Muncii nr. 4-6, pe o suprafață de peste 55.000 de metri pătrați). Consilierii USR au fost singurii care au votat împotriva proiectului, invocând că va face acest lucru cu toate proiectele imobiliare din zonă până când nu există un plan concret de centură de nord. (Amintim că municipalitatea dorește realizarea unui culoar de mobilitate de nord, dar pe traseul - Pod Oaşului - Răsăritului - străzile Răsăritului - Câmpul Pâinii - Pod IRA. Artera ar urma să aibă 21 m lățime, așadar patru benzi de circulație rutieră, dar și trotuare, respectiv piste de biciclete)

Clădirea de cărămidă roșie de pe strada Fabricii, la intersecție cu Bulevardul Muncii a fost demolată, in 2019, în urma unei autorizații de desfințare emisă de Primăria Cluj-Napoca. Proiectanții de la Arhimar propun aici blocuri de 7, respectiv 9 etaje și o școală de 2 etaje, construită pe un teren de 5800 mp. Accesul auto și pietonal se va realiza de pe Bulevardul Muncii, prin modernizarea și prelungirea str. Cărămidarilor. La intrare sunt necesare și lucrări de lărgire a Bulevardului, cu încă o bandă de circulație de 3,5 m, pistă de biciclete de 1,5 m și trotuar de 3 m. Se vor efectua modificări și la rețelele edilitare din subteran și la stâlpii de susținere a liniei de tramvai. Lângă sensul giratoriu moden va fi realizată și o bandă de circulație pentru virajul la dreapta, de pe bd. Muncii spre str. Cărămidarilor, care să iasă de sub incidența girației.

Firma care a primit autorizația de desființare pentru clădirea de cărămidă roșie este SC Noroc Com SRL, deținută inițial de Novali Massimo, consul onorific al Italiei pentru judeţele Cluj, Bistriţa-Năsăud şi Mureş. La sfârșitul lunii aprilie 2019, societatea Noroc Com SRL a cesionat părțile sociale firmei Tellus Invest SRL, firmă administrată de Anica Căpușan. Prin urmare, Tellus Invest a devenit unicul asociat al firmei Noroc Com SRL, administratorul unic fiind Anica Căpușan. Căpușan i-a plătit italianului pentru părțile sociale 16.000.000 euro. Încă din noiembrie 2017, Căpușan i-a dat italianului un avans de 500.000 euro. Pe lângă avans, i-a mai achitat până în 2019 6.500.000 euro și mai are de achitat 3.500.000 euro până în decembrie 2020 și încă 5.500.000 euro până în noiembrie 2021. Pentru suma de 9.000.000 euro s-a instituit ipotecă asupra viitorului imobil ce se va construi.

Ghetoul din Cluj a fost unul din lagărele de plecare organizate în anul 1944 în cadrul holocaustului evreilor transilvăneni. A fost lichidat prin șase transporturi efectuate în trenuri ale morții spre lagărul de exterminare de la Auschwitz, între 25 mai și 5 iunie 1944. Trimiterea în ghetouri a evreilor din Transilvania de Nord a început la 3 mai 1944 și a durat o săptămână. Au fost concentrați în zona fabricii de cărămidă Iris din nordul orașului. Fiind format în principal din barăci folosite pentru uscarea cărămizilor, ghetoul nu avea aproape nici o facilitate pentru cei aproximativ 18.000 de evrei adăpostiți acolo și originari din Cluj, Gherla, Borșa, Huedin, precum și satele din jur Dintre aceștia, 4.000 erau copii sub 13 ani - după cum se specifică pe placa comemorativă.

⇒ Dacă ţi-a plăcut articolul, urmăreşte ZCJ.RO pe FACEBOOK şi pe Instagram

loading...
Comenteaza