CARTIERUL MEU. Câmpului, prelungirea pastelată a Mănăşturului. "Colajul de imagini reflectă exact societatea care le-a construit"

În ultimii ani, noile cartiere ale Clujului au fost împânzite cu clădiri construite într-un mod haotic. Poate cel mai bun exemplu este mini-cartierul de pe strada Câmpului, în fapt o prelungire a Mănăşturului. Arhitectul Şerban Ţigănaş a desluşit pentru ZIUA de CLUJ rateurile acestei zone.

Zona străzii Câmpului este haotică. O spune chiar Şerban Ţigănaş, unul dintre arhitecţii cunoscuţi ai Clujului. Nu este însă singurul colţişor al Clujului cu probleme: Europa şi alte cartiere recent construite în zona metropolitană au aceleaşi coordonate.

"Aceste cartiere, cum e Câmpului, au fost pornite de oameni care şi-au construit ei, după bunul plac, locuinţe. După ce au apărut şi alţi actori, respectiv posibilităţi de creditare şi finanţare, a apărut în atenţia dezvoltatorilor o nouă locaţie accesibilă. În momentul în care cererea se întâlneşte cu oferta, apar dezvoltatori şi o presiune foarte mare de mutaţie, de a schimba modul de construire. Acest mod care s-a modificat după anii 2000. S-a revenit, astfel, la ideea de locuinţe colective pentru că asta este ceea ce cumpărătorul îşi permite şi ceea ce investitorul vinde", a declarat Ţigănaş.

Aşa că încet, încet, în funcţie de cerinţele de pe piaţă, printre case au început să răsară blocuri. "Acestea au apărut din raţiuni de cerere-ofertă, de la posibilităţi financiare. Multe blocuri de acest fel au fost construite pe terenuri lotizate iniţial pentru case", fără a se mai ţine cont de arhitectura generală în acest caz.

"În mintea românilor şi, implicit, a clujenilor, s-a instalat o părere şi o atitudine conform căreia casa este bună, blocul e rău, o părere la care nu subscriu cu totul. Consecvenţa modului de construire e o problemă, însă situaţia este mult mai complexă", spune arhitectul clujean.

Apariţia a tot mai multe blocuri, a duplex-urilor şi, în general, a locuinţelor colective, a apărut din nevoia cumpărătorilor, de la cererea existentă pe piaţa imobiliară, aceste locuinţe fiind soluţia ideală pentru o categorie largă de locuitori.

Dacă vorbim despre estetică, faptul că fiecare clădire arată altfel se poate corela cu societatea clujeană. Câmpului este un adevărat "ghiveci" de culori, cu portocaliu, verde, roşu şi galben pe câţiva metri pătraţi. Nu pare un cartier de locuit, ci creaţia unui pictor abstract.

"Colajul de imagini reflectă exact societatea care le-a construit. Această manifestare poate fi o expresie a puterii din perioada comunistă, când ideologiile se reflectau în clădiri şi construcţii uniforme. Forţa mică a administraţiei de a controla în vreun fel sau altul lucrurile arată exact ca societatea noastră dominată de o cultură a construirii neformată, chiar incultură. Felul în care arată oraşul e oglinda societăţii. O societate în care administraţia are o putere se observă. La noi se văd două mari probleme: lipsa educaţiei în ceea ce priveşte modul în care se construieşte şi forţa, puterea autorităţilor, în chestiuni de administrare", adaugă Ţigănaş.

Şerban Tigănaş este arhitect practician si formator, preocupat de intelegerea si evolutia arhitecturii in Romania si mai ales de cresterea aportului acesteia la calitatea vietii oamenilor, fiind președinte al Ordinului Arhitecților din România și partener fondator al birourilor de proiectare "Dico şi Ţigănaş" şi Planwerk.

DECLARATIE

"O măsură pentru a împiedica modul haotic de construire în Cluj-Napoca ar putea fi soluţionat simplu: o hotărâre a Consiliului Local, respectiv impunerea unui filtru de calitate asupra arhitecturii care se propune pentru realizare şi nu doar discutarea condiţiilor urbanistice"
Şerban Ţigănaş, arhitect