Cât de "curat" se va construi pe baza noului Plan Urbanistic General al Clujului

Reglementările urbanistice propuse de noul Plan Urbanistic General (PUG) pot lăsa loc de interpretări şi lasă loc speculei din partea investitorilor, în detrimentul cetăţenilor şi a creşterii calităţii vieţii acestora. Există în continuare zone unde regulamentul propus permite amplasarea de construcţii, chiar dacă drmurile de acces sunt subdimensionate, propune contrucţii industriale în zone de case sau locuinţe pe teritorii unde în prezent se dau avize pentru activităţi de producţie. De asemenea, noul PUG nu are un mecanism clar pentru popularea actualului intravilan, neocupat de contrucţii. Proiectanţii au propus corecţii, înainte de votul decisiv al Consiliul Local pentru intra în vigoare a noilor reguli de constuire în oraş.

În urma dezbaterilor organizate de Consiliul Civic Local (CCL) între cetăţeni, proiectanţii noului PUG şi reprezentanţi ai Primăriei, comunitatea clujeană a pus pe hârtie o listă de probleme care au fost transmise administraţiei locale spre a oferi rezolvări, înainte de votul final al documentaţiei de urbanim din forul deliberativ local. Potrivit CCL, Primăria trebuie să explice clujenilor dacă s-a reuşit o corelare între strategia de dezvoltare a oraşului pe termen mediu şi proiectul plus regulamentul noului PUG, dacă documentaţia oferă suport pentru ţintele de dezvoltare a oraşului în următoarea etapă de 75-100 de ani sau dacă asigură suport legal pentru dezvoltarea urbană echilibrată prin stimularea investiţiilor utile fără a se permite îndesirea spaţiului urban. De asemenea, o altă chestiune semnalată vizează exproprierile în folosul comunităţii, iar CCL vrea un răspuns clar în ceea ce priveşte capacitatea administraţiei de a aplica acest sistem, dar şi în ce măsură clujeanul de rând va beneficia de un tratament echilibrat între drepturile conferite lui şi cele dobândite de administraţie prin noul PUG. „Mai dorim să ştim cum se vor împăca în viitorii 20-30 de ani cele două reglementări ţintite de noul PUG şi anume valorificarea perimetrului urbanistic actual în detrimentul celui extins, dar şi dacă regulemnetul de conversie de zonelor industriale nu implică interese subiective, dacă regimul de înălţime propus pentru construirea edilitară va fi în măsură să stimuleze instalarea unui grad de confort vesteuropean şi concentrarea marilor prestatori de servicii - IT, învăţământ superiot, sănătate, financiar-bancar, comercial, tâtguri, expoziţii, cercetare. Ne interesează dacă prevederile PUG facilitează dezvoltarea Zonei Metropolitane", a mai transmis Iosif Pop, preşedintele CCL.

Dezbaterile iniţiate de CCL au fost structurate pe patru teme de: mediu, dreptul de proprietate, transport, monumente şi zone protejate. La discuţii au participat şeful de proiect al noului PUG, arhitectul Adrian Borda, arhitectul şef al municipiului, Ligia Subţirică, urbanişti, arhitecţi, oficiali ai CCL dar şi cetăţeni. Consultările între participanţi au pus pe tapet o serie de puncte slabe pe care noul PUG le are. Există străzi cu acces pe un singur sens, de obicei cele în pantă, provenite din dezvoltări noi realizate în baza urbanismului orientat spre investitoti (Câmpului, Mozart, E. Ionesco, Becaş, Borhanci, Ultiului sau celele din Hasdeu) care beneficiază de zone de dezvoltare imobiliară, deşi trama stradală este insuficientă, există intersecţii subordonate incorect culoarelor de acces prioritar de aceea sunt necesare soluţii de reglementare a culoarelor de acces pe axa S/N faţă de axa prioritară E/V (spre exemplu trei pasaje subterane Mărăşti, Catedrală-Teatru, Piaţa Unirii). Culoarele de circulaţie pentru transport cer ca accesul înspre şi dinspre centrul a maşinilor de colectare şi sortare a gunoaielor să evite pe cât posibil zonele rezidenţiale, este dorit un program pentru stabilirea unor reguli în ariile protejate, exploatări şi limitarea braconajului şi trebuie diversificate căile de acces pentru public dar şi realizate îmbunătăţiri (poduri, drumuri forestiere, afisaj) în aceste zone. Proiectanţii de la PUG au luat în studiu multe dinte aspectele sesizate de cetăţeni ca neconforme cu realitatea din teren şi vor face, în măsura în care se poate, corecţii.

Ce nemulţumiri au cetăţenii legate de noul PUG

• Neconcordanţe, prin PUG privind destinaţia terenului-pădure de pe str. Edgar Quinet, lipsa utilităţilor, taxe locale neconforme cu regimul reglementat, zona tratată în afara domeniului public;
• Reglementare în noul PUG, în contradictoriu cu realitatea din teren şi din actele juridice anterioare în timp ce avizul pentru Centrul Integrat de Management al Deşeurilor încalcă vecinătăţile şi drepturile câştigate anterior pentru construire;
• Lipsa de reglementare durabilă a amplasamentului utilităţilor publice ale oraşului, astfel încât să poată fi evitate spargerile continue ale tramei stradale edificate;
• Nevoi nereglementate prin noul PUG pentru zonele proiectate cu destinaţie de utilitate publică,
• Schimbare prin PUG, din construibil în zonă verde în aria Şipoţele-Borhanci, nu lasă alternative pentru proprietari;
• Schimbarea de destinaţie a terenului construibil din cartierul Tineretului în Parc Fotovoltaic s-a produs fără un studiu de fezabilitate şi de impact;
• Limitatea prin PUG a dezvoltărilor imobiliare în afara zonelor de concentrare, astfel ca restul teritoriului intravilan să rămână în rezerva etapelor de extindere urbană ulterioară;
• Regulile statuate prin PUG nu sunt luate în seamă la emiterea autorizaţiilor de construire;
• Cine suportă diferenţele de valoare la proprietăţile grevate de prevederile modificate ale noului PUG;
• Există multe situaţii în PUG ce nu ţin seama de realitatea din teren, ca de exemplu:continuarea drumului prin incinta fostei fabrici Iris, existenţa unui PUZ operabil pe str.Vaida Voievod, început de lucrare de investiţie pe drumul Sf. Ioan în vecinătatea vechii cabane;
• PUG - orientat mult mai mult spre coerenţă şi disciplină însă tehnic destul de stufos şi care încă permite interpretari sau speculaţii ale celor care cunosc punctele slabe ale legislaţiei.