Cât de „transparentă" a ajuns primăria lui Boc

"Primarul se plânge de faptul că Guvernul a dat liber la achiziţii publice, dar Primăria nu este în stare să publice pe propriul site cine sunt norocoşii câştigători ai licitaţiilor de milioane de euro pe care le organizează. Mai mult, de ani de zile, pe site, în locul adevăratelor decizii ale Primarului găsim doar indicaţii preţioase despre localizarea rablelor abandonate în oraş. Primăria domnului primar este atât de transparentă încât pe site nu găseşti nici măcar declaraţia de avere a purtătorului de cuvânt. Emil Boc se laudă în şedinţele de Consiliul Local că va pune toate facturile Primăriei pe site, dar în fapt domnia sa nu este capabil să impună "aparatului de specialitate" pe care îl conduce să afişeze măcar toate deciziile primarului. Adică munca de zi cu zi a unui primar. Publicarea acestor decizii o considerăm normală şi utilă. Nu înţelegem de ce Emil Boc le ţine la secret. Ce are de ascuns, oare?", a atras atenţia vicepreşedintele PNL, Ioan Bîldea. Acesta a cerut public edilului, ieri, în numele formaţiunii pe care o reprezintă să nu mai întorcă spatele clujenilor când vine vorba despre accesul la informaţii de interese public.

În schimb, Emil Boc, a declarat în repetate rânduri că primăria respectă legea, e transparentă şi că toată lumea din instituţie munceşte pe brânci pentru a satisface interesul publici şi pe cel de informare. "Colegii mei muncesc pe brânci să facă faţă tututor solicitărilor, pentru că nu avem nimic de ascuns", a revenit Boc la emisiunea "Clujul în Realitate" difuzată marţi seara de REALITATEA TV Cluj.

Cu toate acestea, de pe site-ul instituţiei, la capitolul licitaţii publice nu mai apar ofertele sau câştigătorii de ani buni. Nici contractele atribuite nu apar. Nici măcar rapoartele poliţiei locale nu mai sunt actualizare. La sesizările pe partea de urbanism, primite, spre exemplu de cotidianul ZIUA de CLUJ şi înaintate administraţiei locale nu s-a primit nici în ziua de astăzi un răspuns, deşi acestea au fost înaintate încă din luna iulie 2012.

Şefii de servicii s-au directori din primărie spun că, la nivel de furnizare de informaţii publice, circuitul este foarte clar. "Toată lumea trebuie să-şi facă treaba. Eu mi-o fac pe a mea, cei de la comunicare pe a lor", a spus reporterilor ZIUA de CLUJ, Lucia Lupea, şeful Biroului de achiziţii al primăriei. "Avem o structură de comunicare, eu le dau toate informaţiile, iar aceştia trebuie să le comunice mai departe", a afirmat şi directorul tehnic al primăriei Virgil Poruţiu.

Arhitectul şef al municipiului, Ligia Subţirică, a amintit în repetate rânduri că primăria Cluj-Napoca a fost premiată la Braşov pentru transparenţa promovată la şedinţele de urbanism. Aceasta în urmă cu câţiva ani. În prezent, primăria face şedinţe de urbanism din an în paşti. Subţirică ne-a explicat că s-a schimbat politica la urbanism şi că nu mai intră în comisia mare orice proiect. Astfel, a fost activată comisia mică - cea operativă care deliberează în cazul proiectelor şi doar cele care „merită" sunt discutate public. Arhitecţii din comisia mică "toacă" cu uşile închise circa 20-30 de documentaţii pe şedinţă, multe dintre acestea fiind întoase din drumul spre avizare pentru că nu sunt complete. Declarativ, primarul nu mai acceptă blocuri între case, face compromisuri doar pentru interesul public. La autorizare, însă, se poate orice pentru în continuare se invocă aspectele legate de „proiectanţi care îşi asumă răspunderea". Ba mai mult, primarul i-a acceptat în comisie mare de urbanism şi pe cei doi viceprimari din „coaliţia de guvernare locală", Horvath şi Şurubaru, chiar dacă nu sunt membri în CTATU, când a fost nevoie de prezenţa lor ca să conducă şedinţele sau să reprezintele punctele de vedere a unor petenţi din audienţe.

În vara lui 2010, administraţia locală a avut şi un sistem intern pentru a se asigura că funcţionarii de la ghişeele Centrul de Informare pentru Cetăţeni (CIC) se comportă bine cu clujenii. Astfel, în ghişeele CIC s-a montat sistemului electronic denumit "controlor de opinie", format din dispozitive electronice montate pe biroul fiecărui funcţionar. Acesta fusese cedat pentru a fi testat de o societate comercială. Dispozitivele conţineau o fotografie, numele complet al angajatului, precum şi trei butoare marcate cu "nesatisfăcător", "bine", "foarte bine". Odată apăsat un buton, datele sunt transmise unei staţii centrale care înegistrează ora, staţia şi mesajul transmis. În respectivele marje se putea aprecia calitatea serviciului de care fiecare clujen a beneficiat. Nici acest sistem nu a mai fost continuat.

Primarul Emil Boc a anunţat, chiar că vrea să posteze pe site toate facturile instituţiei (aşa cum se întâmplă la alte primării din ţară), însă a declarat că nu are destui omanei nici tehnologia necesară ca să implementeze această iniţiativă.

Consilierii locali USL au organizat anul acesta chiar şi o conferinţă de presă în care au demonstrat, cu documente, că nici măcar ei nu primesc informaţii de interes public (au cerut mai multe date legate de banii pe care primăria i-a cheltuit pe contractele pentru salubritate, spaţii verzi, iluminat, drumuri, etc.). Cererile lor pe legea 544/2001 erau ieşite din termenul legal, nici nu fuseseră notificaţi că s-ar fi prelungit termenul, aşa cum spune aceeaşi lege.