Ce aduce noul proiect de lege pentru restituirea proprietăţilor

Autorităţile locale s-au obişnuit să-i paseze pe proprietarii revendicatori către Fondul Proprietatea, pentru a fi despăgubiţi în bani. Pe considerentul că nu dispun de teren pe care să-l poată oferi la schimb, primăriile şi Agenţia Domeniilor Statului (ADS) nu mai negociază deloc cu proprietarii. Potrivit noului proiect de lege privind restituirea proprietăţilor, se vor evalua toate terenurile pe care ADS şi autorităţile locale le deţin în patrimoniu. Iar pe viitor, proprietarii vor avea posibilitatea să aleagă un alt teren la schimb, înainte de a opta pentru despăgubirea în bani. Proiectul de lege mai poate fi pefectat, totuşi, a apreciat subprefectul Mihnea Iuoraş.

Poiectul noii legi de restituire a proprietăţilor se află în dezbatere, urmând ca guvernul să-şi asume răspunderea în parlament, pentru adoptarea lui, în 26 martie. Subprefectul Mihnea Iuoraş a precizat că sunt foarte multe beneficii pe care le va aduce noua lege, dar, în continuare, mai pot fi perfectate o serie de chestiuni. În primul rând, acestă lege va reglementa situaţia acelor proprietari care ajung să aştepte ani de zile pentru a fi despăgubiţi în bani, de către Fondul Proprietatea. Pe de-o parte se va realize o evaluare a terenurilor pe care le deţine în patrimoniu atât Agenţia Domeniilor Statului cât şi autorităţile locale. "Acum, dacă un proprietar revendică un teren care este ocupat de blocuri sau de un drum, are toate şansele să fie direcţionat către Fondul Proprietatea, pentru că primăria va spune întotdeauna că nu are teren pe care să-l ofere la schimb. După ce vor fi evaluate toate aceste proprietăţi, însă, primăriile şi ADS nu vor mai putea face acest lucru, fără a oferi posibilitatea proprietarului să aleagă la schimb un alt teren", a explicat subprefectul Mihnea Iuoraş. Pe de altă parte, acesta a atras atenţia că sunt foarte mulţi proprietari care îşi revendică imobilele şi care ajung să beneficieze de despăgubiri exorbitante, deşi această situaţie ar trebui regelmentată.

"În foarte multe cazuri, terenurile revendicate erau, la vremea în care statul le-a luat, fie terenuri agricole, fie terenuri aflate în extravilan. Ele au ajuns să capete asăzi valoarea pieţei datorită investiţiilor realizate de stat şi nu de către investitori. Prin urmare, normal ar fi ca aceste despăgubiri să fie oarecum limitate", a apreciat Iuoraş. Un lucru important care de asemenea ar trebui reglementat se referă la persoanele care au achiziţionat drepturi litigioase (de creanţă) de la foştii proprietari sau de la moştenitorii acestora. "Ei vor trebui sa plătească un impozit de 85%, calculat între diferenţa preţului cu care au cumpărat drepturile litigioase şi valoarea imobilului de retrocedat. Numai că acest impozit de 85% se aplică doar în cazul transferului dreptului de proprietate asupra drepturilor litigioase sau de creanţă nu şi în privinţa mandatului civil sau de reprezentare remunerat (caz în care impozitul va fi de 16%, conform codului fiscal). Cred că ar trebui avuţi aici, în vedere şi mandatarii, pentru că altfel rezolvi problema doar pe jumătate", a spus Iuoraş.