Ce face Primăria Cluj-Napoca cu 300 de milioane de lei de la Banca Transilvania

Ce face Primăria Cluj-Napoca cu 300 de milioane de lei de la Banca Transilvania
| Foto: Primaria Cluj-Napoca

Consilierul PSD Anca Ciubăncan a ridicat, în ședința forului local administrativ, problema liniei de creditare de 300 de milioane de lei (60 mil. euro) de la Banca Transilvania. Se pare că subiectul era necunoscut pentru  mulți dintre consilierii locali. Municipalitatea a oferit explicații: o parte din bani pentru modernizarea fostei Cazarme militare de pe 21 Decembrie și transformarea acesteia în centru cultural.

''Am găsit o linie de finanțare din Programul operațional regional care ne permite să finanțăm 98% din acest proiect din fonduri europene nerambursabile. Vom demara imediat procedurile pentru licitația de execuție a lucrărilor. O variantă este să plătim din linia de creditare de la BT și apoi să ne recuperăm banii din fonduri europene'', a spus Ovidiu Cîmpean, director în cadrul Primăriei.

Amintim că, Banca Transilvania (BT) a câștigat, anul trecut, licitația organizată de Primăria Cluj-Napoca pentru furnizarea unui credit de 300 milioane de lei, cu maturitate de 15 ani și o perioadă de grație de 3 ani. La procedură s-au înscris și Banca Comercială Română și Eximbank România. Banii urmau a fi utilizați pentru construirea Centrului Cultural Transilvania, care include o sală de concerte și sediu pentru Filarmonica Transilvania, precum și reabilitarea a două clădiri din centrul istoric și a unui pasaj în zona gării. Acum nu mai sunt suficienți, deoarece costurile au crescut.

Anterior, Primăria Cluj-Napoca a dorit să împrumute 400 milioane de lei pe 30 de ani, dar la licitație a fost depusă o singură ofertă pentru 20 de ani. "CL Cluj-Napoca a aprobat reducerea cu 100 de milioane de lei a creditului preconizat pentru finanțarea unor investiții, deoarece, în urma lansării procedurii de achiziție pentru finanțarea creditării rambursabile de 400 de milioane de lei cu o maturitate de 30 de ani, a fost depusă o singură ofertă. Oferta se referea la o perioadă de maturitate de doar 20 de ani, în condițiile în care băncile au stabilit o perioadă maximă de rambursare a creditelor este între 10 și 15 ani”, spuneau reprezentanții instituției.

Centrul cultural prevăzut pe locul fostei Cazarme militare bate pasul pe loc de 5 ani

O bucată de clădire din fosta Cazarma militară de pe Bulevardul 21 Decembrie 1989 din Cluj-Napoca va fi demolată, iar restul imobilului, clasat ca monument istoric, va fi transformat în centru cultural. Întregul ansamblu se află în stare avansată de degradare, planurile pentru reabilitare bătând pasul pe loc încă din 2017.

Consilierii locali au aprobat actualizarea indicatorilor tehnico-economici pentru obiectivul de investiții „Restaurare, revitalizare și valorificare durabilă a monumentului istoric în vederea realizării unui centru cultural, situat în B-dul 21 Decembrie 1989 nr. 106 din municipiul Cluj-Napoca”. Așadar, costurile cresc de la 27.6 milioane de lei, la 38.8 milioane de lei. 

Conform proiectului de modernizare, la subsol vor fi amenajate spații expoziționale, de seminarii și ateliere, la parter vor fi săli de evenimente și expoziții sau pentru workshop-uri, iar la mansardă spații multifuncționale, studio-uri artistice sau spații pentru activități educaționale. De asemenea, proiectul prevede lucrări de rezistență, dar și de arhitectură. Durata de implementare a proiectului este de 36 de luni, iar de execuție de 24. 

Restaurarea Pavilionului B - monument istoric - face parte din strategia de dezvoltare a municipiului Cluj-Napoca şi îşi propune redarea în folosul comunităţii prin introducerea unor funcţiuni care să corespundă cerinţelor locuitorilor pentru spaţii culturale. Proiectul va fi propus spre finanţare în perioada 2021- 2027 în cadrul domeniilor pentru dezvoltarea localităţilor urbane, turism şi valorificarea patrimoniului cultural şi natural. 


Amintim că, în 2019, Centrul Cultural Clujean, asociație care continuă implementarea proiectului din dosarul de candidatură orașului la titlul de Capitală Culturală Europeană, dorea transformarea Cazarmei militară de pe Bulevardul 21 Decembrie în centru cultural. Investiția se ridica la 6 milioane de euro. 

Sediul Filarmonicii, un proiect ratat

Inițial, clădirea monument urma să fie transformată în Centru European de Artă Contemporană (ECCA), proiectul fanion al Clujului din dosarul de candidatură pentru titlul de Capitală Europeană a Culturii 2021. Anunțul a fost făcut de CCC în toamna lui 2017. Mai menționăm că, în dosarul de candidatură, pentru realizarea ECCA era preconizat un buget de 12 milioane de euro, fonduri europene şi finanţare locală. 

ECCA ar fi trebuit să fie primul spațiu din regiune capabil să expună lucrări de anvergură, să arhiveze lucrări de artă și să testeze noi modele de curatoriat, de programare culturală și de asumare a unui rol activ ar artei în societate. Urma să fie inaugurat în 2020 sub forma unei instituții-pionier finanțată în mare parte din bani publici și cu o conducere asigurată printr-un parteneriat între operatorii locali relevanți. Proiectul nu a primit însă avizul Comisiei Zonale a Monumentelor. 

Pe terenul din spatele fostei cazărmi, bate pasul pe loc, de ani de zile, şi proiectul pentru sediul Filarmonicii. Ca să obțină banii necesari investiției (40-50 milioane de euro), concesionează un teren de 1.500 mp, pe care un privat ar urma să construiască un hotel de 4* sau o clădire de birouri de clasa A. Licitațiile au fost însă anulate pe bandă rulantă. Până la realizarea sediului, pe terenul de pe Bd. 21 Decembrie funcţionează, din 2016, o parcare cu 299 de locuri. Parcările se află în zona tarifară II. 

Cluj-Napoca a luat și de la CEC 300 mil. lei pe 30 de ani

Primăria Cluj-Napoca a contractat un credit de 300 mil. lei(circa 71 mil. euro) de la CEC Bank pe o perioadă de 30 de ani,pentru deconturi la investiţiile planificate sau în curs dederulare. Iniţial, municipalitatea Cluj intenţiona să contracteze uncredit de 600 mil. lei (aproximativ 142 mil. euro), în acest sensfiind purtate discuţii cu reprezentanţii CEC Bank şi BCR, singurelebănci care au depus oferte pentru creditare. În urma negocierilorpurtate săptămâna trecută de reprezentanţii Primăriei Cluj cuoficialii celor două bănci, oferta acceptată a venit din partea CECBank.

Principalele investiţii anunţate atunci de Primăria Cluj-Napoca erau construirea sălii multifuncţionale de sport, realizarea centrului Transilvania (Filarmonica), reabilitarea liniei de tramvai şi a parcului central, modernizarea de străzi şi reabilitatea termică a unor clădiri, reabilitarea de şcoli şi grădiniţe, construirea de parkinguri auto.

⇒ Dacă ţi-a plăcut articolul, urmăreşte ZCJ.RO pe FACEBOOK şi pe Instagram

loading...
Comenteaza