Ce înseamnă de fapt „interes general"? Maghiarii nu primesc plăcuţe bilingve, ci alocări cultural-sportive de la bugetul primăriei

Primăria nu le dă maghiarilor plăcuţe în limba lor, pentru că nu reprezintă 20% din totalul populaţiei municipiului, dar se revanşează la proiectele culturale şi sportive, considerate de „interes general".

Primăria alocă anual milioane de lei, sume nerambursabile, pentru proiecte culturale, de cult sau sportive. Asociaţiile, fundaţiile, ba chiar şi persoanele fizice pot solicita bani, iar o comisie mixtă, formată din consilieri locali şi angajaţi ai primăriei, vine şi taie cu pixul până când se ajunge la cuantumul disponibil în buget.

Aşa cum ZIUA de CLUJ a mai scris, în 2016 campioni la cerut bani sunt cei de la Untold, cu 2,5 milioane de lei, pentru organizarea festivalului de pe Cluj Arena; o organizaţie nonguvernamentală al omului de afaceri Decebal Cotoc, probabil inspirat de Untold, doreşte să organizeze un festival rock pentru o sumă la fel de obscenă. Aceste proiecte sar în ochi, ca şi numărul mare de asociaţii maghiare care vor să organizeze evenimente pe banii primăriei.

În oraşul care nu vrea în ruptul capului să pună plăcuţe bilingve sau trilingve la intrările sale, apărându-se cu argumentul că procentul etnicilor maghiari este de numai 18%, sute de mii de lei merg către acţiuni puse la cale tocmai de această minoritate, acţiuni care sunt considerate de interes general.

Cele 316 asociaţii care doresc să organizeze evenimente pe banii municipalităţii sunt cuprinse într-un document postat pe internet şi care se numeşte „lista cererilor de finanţare nerambursabilă depuse la Primăria Cluj-Napoca, în baza legii nr. 350/2005 şi a regulamentului pentru regimul finanţărilor nerambursabile de la bugetul local, pentru activităţi nonprofit de interes general". Aici apare o nedumerire: sunt toate proiectele propuse de interes general? Potrivit dexonline.ro, general înseamnă „care este comun tuturor (sau marii majorități)".

Excludem Zilele Culturii Maghiare, care au loc în centrul Clujului, dar tot mai aflăm că din banul contribuabilului clujean se cere finanţarea activităţilor culturale ale corului studențesc Visszhang (82.200 de lei), se solicită bani pentru Festivalul tinerilor scriitori maghiari din Bazinul Carpatic (23.390 de lei) sau pentru 60 de ani de la apariția revistei pentru copii Napsugár (20.000 de lei).

Lista cuprinde zeci de evenimente. Comisia care decide la cine ajung banii este în febra dezbaterilor pentru a stabili forma finală a alocărilor. Şefa comisiei este Horvath Anna, viceprimarul Clujului.

Consilierul local Gabriel Oniga, de la PSD, susţine că banii pe proiecte culturale de nişă ar fi preţul plătit de PNL pentru a menţine alianţa cu UDMR. În acest moment, puterea din consiliul local este formată din liberali şi UDMR-işti. „Un aspect este acela că membrii consiliului acordă bani nu numai după interesul general al comunităţii, ci şi după oportunitate. Iar Zilele Culturii Maghiare sunt, totuşi, oportune; există o populaţie maghiară consistentă.

Un alt aspect este că aceste proiecte reprezintă scopul şi misiunea celor cinci consilieri UDMR şi a viceprimarului, alocarea de bani direct către asociaţiile lor. Ei ţin morţiş la asta, absolut în fiecare an se întâmplă la fel. Aşa s-a format alianţa aflată la putere în consiliul local şi aşa se şi menţine. Acesta este costul alianţei. Unele dintre proiecte sunt generale, altele şi oportune, dar multe dintre ele se pot discuta. Iar noi am discutat de fiecare dată, dar maşinăria de vot din consiliul local le validează", a spus Oniga.

Un alt consilier, Dan Tarcea, de la PNL, se arată mai apropiat de nevoile culturale ale maghiarilor, dar şi de ale romilor. „Când am fost eu în comisie, la începutul mandatului meu, am analizat proiectele în funcţie de continuitate şi de modul cum au făcut decontările; practic în funcţie de seriozitate. Apoi, am dat şanse şi unor evenimente sau asociaţii noi.

Nu trebuie să gândim lucrurile în maniera "cine are peste 50%"; aşa nu le dăm niciodată bani romilor sau tinerilor penticostali. Din câte ştiu eu, se ţine cont de proporţie. Dacă ortodocşii sunt 80% se ţine cont de asta. Există un echilibru. Sunt multe evenimente ale maghiarilor, dar şi banii sunt acordaţi proporţional. Se fac alocări numeroase, dar multe dintre sume sunt mici", a explicat Tarcea.

L-am întrebat despre alocări şi pe un reprezentant al societăţii civile, de etnie maghiară. Szakats Istvan a solicitat bani prin fundația sa, AltArt pentru Artă Alternativă, dar şi prin Fundaţia Fabrica de Pensule, al cărei preşedinte este.

"'Interesul general' mi se pare aproape o abstracție, mai degrabă mi-l imaginez ca pe un amalgam al intereselor de nișă. Dacă vrei, e ca o zacuscă în care e și fasole, și ardei, și niște piper. Acum, marele secret al zacuscăi stă în proporții. Iar primăria, când ia niște decizii, ea de fapt trebuie să echilibreze ingrediente de diferite gusturi cu gândul la apetitul cultural al clujenilor.

Chiar dacă sunt o grămadă de asociații mici și de nișă, acestea sunt importante pentru ca până la urmă gustul meniului să fie unul echilibrat. În logica asta se încadrează și asociațiile culturale maghiare, puține și mari sau multe și mici. Ele servesc anumite segmente de public, iar prin conexiunile pe care le realizează cu alte programe culturale, alți actori culturali și alte segmente de public sunt importante pentru întregul comunității", a spus Szakats.

Lista finală a proiectelor ce urmează să fie finanţate de primărie s-ar putea finaliza chiar vineri, după şedinţa comisiei specializate. Documentul va fi apoi supus atenţiei şi votului consilierilor locali.