Ce poate construi familia EnergoBit în "campusul" din Gheorgheni

Terenul bazei de antrenament din cartier a clubului CFR, preluat recent de familia Gadola, poate fi utilizat pentru dezvoltarea de apartamente, conform reglementărilor urbanistice.

Zona cu regim de campus universitar în Planul Urbanistic General încă în vigoare a fost populată cu blocuri și chiar cu un mall în anii recenți, iar "oaza" sportivă unde îşi desfăşura antrenamentele echipa CFR este teren construibil și în prevederile noului PUG, potrivit elaboratorilor săi.

O societate controlată de familia Gadola, de la EnergoBit, cu membri susținători ai clubului de fotbal din Gruia, a preluat recent baza sportivă din Gheorgheni de la omul de afaceri Arpad Paszkany. Mișcarea menită să aducă o infuzie de bani clubului sportiv pune în discuție o nouă investiție imobiliară.

De altfel, Ștefan Gadola, care a confirmat încheierea tranzacției, a menționat că deocamdată nu există un proiect conturat, dar că în lunile următoare se vor trasa planuri pentru valorificarea terenului, situat într-o "zonă bună". Aceasta este una considerată extrem de atractivă pe piața imobiliară locală, aici fiind amplasate facultățile cu profil economic din oraș, dar și cel mai mare complex comercial din municipiu, Iulius Mall.

Terenul utilizat ca bază sportivă este unul construibil, a explicat, pentru ZIUA de CLUJ, arhitectul Adrian Borda, șeful de proiect pentru noul PUG, aflat încă în curs de pregătire. Amintim că noul PUG ar trebui să fie avizat în lunile următoare, 2014 fiind, conform legislației, ultimul în care Clujul poate opera după cel vechi, deja expirat și prelungit.

"Întreaga zonă avea regim de campus universitar în PUG care este acum în vigoare. Între timp, s-au mai elaborat niște Planuri Urbanistice Zonale, s-au mai construit locuințe, s-a construit mall-ul, au mai construit și facultățile unele facilități. Baza sportivă (a CFR, n. red.) e teren construibil și în noul PUG. Nu puteam transforma ceva construibil în suprafață neconstruibilă. În noul PUG, acolo se prevede Unitate Teritorială de Referință ULc (zonă de urbanizare, ansambluri care includ locuire colectivă și dotările aferente, n. red.). Adică pe acel teren se pot face locuințe colective, cu densitate mai mică și regim mediu de înălțime, adică 4-5 etaje. Se pot realiza, de asemenea, dotări specifice locuirii: comerț, servicii, grădiniță, cabinete medicale pentru medici de familie", a explicat Borda.

"Au fost unele acțiuni ale unor ONG-uri care și-au exprimat îngrijorarea că dispare Parcul Est, dar trebuie spus că se prevede acolo spațiu verde și în noul PUG. De la locuințele militarilor (proiectul rezidențial promovat de Ministerul Apărării Naționale, în construcție în perioada recentă, în aceeași zonă) până la unitatea Selgros se păstrează Parcul Est. Este vorba de o suprafață de aproximativ cinci ori mai mare decât cea a Parcului Central", a completat Borda.

Amintim că un grup civic local (SOS Lacurile Gheorgheni), sprijinit şi prin intervenţia conducerii Ordinului Arhitecţilor din România, a lansat în toamna trecută propunerea pentru crearea unui parc de câteva zeci de hectare în zona lacurilor din cartier. Iniţiatorii propunerii au transmis către administraţie această solicitare şi au lansat o petiţie online prin care clujenii se puteau alătura celor care cereau primăriei ca în noul PUG să fie limitate construcţiile de blocuri în zona lacurilor şi crearea unui spaţiu public de anvergură în estul oraşului.

Primarul Emil Boc a susținut că administația sprijină demersuri pentru realizarea de parcuri în municipiu, chiar la inaugurarea din octombrie a unui spațiu de agrement de 3 ha din vecinătatea mall-ului din Gheorgheni, Iulius Parc, amenajat de dezvoltatorii Iulius Mall și rezultat al unei investiții de 2 milioane de euro, potrivit conducerii Iulius Group. În această perioadă, dezvoltatorii ieșeni au în derulare, în aceeași zonă, șantierul pentru ridicarea unui imobil de birouri de 10 etaje, alături de alți investitori imobiliari din zonă care s-au axat în special pe blocuri de locuințe.

 

Parcuri sau blocuri

Zona lacurilor din Gheorgheni și a Parcului Est a rămas la dispoziția intereselor imobiliare, arată arhitectul Vasile Mitrea, unul dintre cei mai vehemenți susținători ai spațiilor publice verzi din oraș și cel care a realizat proiectul Parcului Est când acesta era desenat pentru aproape 100 ha (în tandem cu alte spaţii protejate, cum ar fi Băile Someşeni). "Ar fi fost bine din partea Clujului să ia exemplul unor alte orașe, de pildă al Bucureștiului. Acolo, în jurul lacului Cișmigiu sunt vile și amenajări de înaltă ținută, în timp ce la Cluj prin construcții se sfidează cadrul natural. În loc să se întregească zestrea acestei zone cu spații verzi și dotări de agrement acolo s-a tot construit și încă se mai construiește. Întreaga zonă e la dispoziția intereselor imobiliare, nu a comunității", a subliniat arhitectul Vasile Mitrea.