Cine sunt firmele de casă şi cum s-au făcut licitaţiile primăriei clujene

Viceprimarii Radu Moisin şi Laszlo Attila susţin că procedurile de adjudecare a contractelor licitate de primărie au fost corecte, în conformitate cu legea. Mai mult, oficialii municipalităţii spun că nu este vorba despre caiete de sarcini "cu dedicaţie", ci pun contestaţiile pe seama legislaţiei permisive din România, potrivit căreia există libertatea să conteşti orice, fără să fii tras la răspundere în contextul în care contestaţia nu este întemeiată. Aceştia au respins şi sintagma de "firme de casă" care câştigă licitaţiile la primărie.

În ultimii doi ani, majoritatea licitaţiilor organizate în mandatul Apostu au fost contestate, inclusiv cele trei contracte pentru care edilul a fost luat în vizor - concesionarea serviciului de salubrizare menajeră pe 8 ani, contractul de modernizare a străzilor din oraş pe 4 ani şi cel de închiriere a sistemului de supraveghere a Clujului pe 7 ani - dar şi licitaţia pentru întreţinerea spaţiilor verzi pentru care DNA a cerut documente de la primărie. Firmele contestatare au reclamat fie condiţiile restrictive din documentaţie, fie pe cele legate de experienţă, fie de modul de gândire a punctajelor din ofertă. Primăria a obţinut însă la Consiliul Naţional pentru Soluţionarea Contestaţiilor (CNSC) sau în instanţă decizii favorabile pentru menţinerea rezultatelor de la cele trei licitaţii stabilite de comisiile de licitaţie.

"Toate licitaţiile adjudecate unde am condus comisia de licitaţie sau am fost membru au fost corecte şi s-au atribuit în conformitate cu legislaţia în vigoare. Unele au fost contestate pe parcusul procedurii sau la finalul acesteia, însă instituţiile abilitate au menţinut rezultatele de la licitaţii stabilite de comisiile de licitaţie ale primăriei", a declarat Moisin. Viceprimarul a menţionat că nu a simţit niciodată presiuni la licitaţiile organizate de municipalitate din partea firmelor participante.

În schimb, viceprimarul Laszlo Attila a acuzat presiuni în cazul licitaţiilor unde a condus comisia de licitaţie sau a fost membru. "Nu mă refer la licitaţia pentru spaţii verzi, unde ofertarea s-a făcut în Sistemul Electronic de Achiziţii Publice. Este vorba despre licitaţia pentru reabilitarea statuii lui Matei Corvin. La deschiderea ofertelor, o firmă participantă, căreia ulterior s-a constatat că îi lipsesc şapte documente de calificare, ne-a spus că va contesta licitaţia. Atunci am întrebat exact ce va contesta, având în vedere că nici nu pusesem mâna pe plicurile cu ofertele firmelor participante. Am consemnat însă poziţia sa în procesul-verbal. Ulterior a contestat şi în instanţă decizia noastră, iar contractul de reabilitare a statuii a fost întârziat", a explicat Laszlo.

Acesta a atras atenţia că acele contestaţii care se fac la licitaţii nu se fac deoarece există suspiciuni că primăria face caiete de sarcini "cu dedicaţie", ci din pricina legislaţiei persimive din România. "Noi avem o practică în cadrul procedurilor de selecţie, ca toate informaţiile şi clarificările, cerute de firme şi oferite de noi, să se realizeze în scris. De asemenea, am ajuns să luăm în calcul în cadrul contractelor uzuale, cum sunt şi cele pentru reabilitatea şcolilor, unde lucrările trebuie realizate în timp util, chiar perioada de contestaţii. În aceste cazuri am adoptat practica acordurilor-cadru pe un an sau doi, cu contracte subsecvente. Orice contract am fi scos la licitaţie, tot s-ar fi ajuns la contestaţii pentru că legislaţia este lacunară şi nu atrage răspunderea contestatarului în cazul în care nu a avut dreptate şi nu a făcut decât să blocheze sau să întârzie un contract. Nu avem nici măcar posibilitatea să-l excludem la licitaţia următoare", a menţionat Laszlo.

În cazul contractelor adjudecate de primărie către Brantner, Kiat sau Electrogrup, societăţi ai căror acţionari, administratori sau directori au fost audiaţi sau acuzaţi de DNA Cluj pentru dare de mită, acestea nu au fost lipsite de probleme şi în jurul lor a planat suspiciunea că au ajuns la "firme de casă" ale primăriei, cu care instituţia lucrează din 2005.
Primăria municipiului Cluj-Napoca a finalizat în iunie 2009 licitaţia pentru concesionarea pe opt ani a serviciilor de salubrizare menajeră, însă a semnat contractele abia în vara lui 2010, cu menţiunea că acestea vor intra în vigoare începând cu finele lunii octombrie. Contractul a fost atribuit societăţilor Rosal şi Brantner&Vereş, care au primit în concesiune, fiecare, câte o jumătate din oraş pentru a strânge gunoiul clujenilor. După anunţarea rezultatului procedurii, toate societăţile participante, inclusiv câştigătorii, au depus contestaţii. Ulterior, Rosal şi Brantner şi-au retras contestaţiile şi doar Asa Servicii Ecologice s-a războit în instanţă cu primăria pentru anularea rezultatului licitaţiei, dar a pierdut. Înainte de lansarea licitaţiei pentru concesionarea serviciului de salubritate menajeră, monopolul gunoaielor din Cluj era deţinut de societatea Brantner, care strângea gunoiul în aproximativ 80% din oraş.

Licitaţia pentru instalarea camerelor de supraveghere a fost câştigată în 2010 de Electrogrup, care a închiriat primăriei 220 de camere video. Iniţial, firma a oferit cu titlu gratuit 25 de camere în cadrul unui proiect pilot. La licitaţia câştigată de Electrogrup, caietul de sarcini prevedea ca firma câştigătoare să mai fi derulat astfel de proiecte în ultimii trei ani. În prima fază, trei firme au depus contestaţii referitoare la caietul de sarcini, respinse însă de CNSC. La licitaţie, pe lângă Electrogrup a mai depus ofertă şi un consorţiu de cinci firme, condus de SVF Management. Societatea Electrogrup a câştigat procedura deoarece a oferit preţul cel mai mic de închiriere, de 179 de lei pe lună pentru o cameră. În total, conform contractului, municipalitatea plăteşte societăţii Electrogrup suma de 472.000 de lei pe an, timp de şapte ani.

Municipalitatea clujeană a adjudecat licitaţia pentru întreţinerea timp de patru ani a străzilor din oraş, contract evaluat la maximum 140 de milioane de euro, către asocierea celor două societăţi, Diferit - Kiat, care au întrunit punctaj maxim, 100 de puncte. La licitaţia electronică au depus oferte companii de top din domeniul construcţiilor din România şi din mai multe ţări europene. Comisia de licitaţie a decis câştigătorul în data de 9 iunie 2010: asocierea Diferit-Kiat. Rezultatul a fost, însă, contestat la CNSC, care a decis să admită contestaţia Grup Arcons şi Euroform Consulting şi a anulat licitaţia. Municipalitatea a fost nemulţumită de decizie, mai ales pentru că societăţile contestatare nu au participat la licitaţie, şi a atacat în instanţă dispoziţia CNSC. La sfârşitul lui 2010, ca urmare a unei decizii a Curţii de Apel Cluj., primăria a primit câştig de cauză şi rezultatul licitaţiei a fost menţinut. Contractul pentru întreţinerea drumurilor este evaluat la 140 de milioane de euro şi a fost semnat în toamna lui 2010. Chiar dacă primăria nu a putut semna oficial contractul cu Diferit şi Kiat, cele două societăţi au avut contracte în vara lui 2010 cu Regia Autonomă a Domeniului Public, care a primit prin încredinţare directă lucrările de intervenţii de urgenţă pe străzile din oraş.

În perioada 2009-2010, societatea Kiat avea lucrări de 11 milioane de lei cu primăria clujeană. Primarul Sorin Apostu declara în 2009, pentru ZIUA de CLUJ, că societatea practică cel mai mic preţ la covoarele asfaltice, strat de uzură, plus aşternere, de 40,4 lei/mp. Acesta este motivul pentru care societatea a primit sarcină de la primărie să se ocupe şi de lucrările de reabilitare la Calea Dorobanţilor, pentru care municipalitatea a primit 4 milioane de lei în 2009 de la guvern. Societatea a avut şi un contract cu RADP şi pentru modernizarea străzii Fabricii, de 2 milioane de lei, bani alocaţi de guvern, pe care în cazul în care lucrările nu demarau primăria i-ar fi pierdut. "Avem 2 milioane de lei alocaţi de la guvern pentru modernizarea străzii Fabricii. Se apropie sfârşitul anului. Dacă nu ne apucam de lucrări, banii ne erau retraşi. Lucrările sunt făcute de RADP, însă aceştia au contract şi cu Kiat, singurii care aveau freză cu diamant pentru frezarea stratului de asfalt. În cazul străzii Fabricii, a fost nevoie de intervenţii de acest gen şi s-au frezat şapte centimetri de asfalt", explica edilul Sorin Apostu, pentru ZIUA de CLUJ.