Clujul are încă un punct gospodăresc îngropat. Următoarele vor avea card și camere video

În Mănăștur a fost deschis primul punct gospodăresc îngropat, unde gunoiul va fi colectat selectiv.

Pe strada Mehedinți 58 a fost predat primul punct gospodăresc îngropat realizat în urma contractului semnat de Primăria Cluj cu o firmă specializată. Pe lângă pubele, în acest punct gospodăresc există și un spațiu închis, suprateran, în care vor putea fi depozitatea deșeurile voluminoase.

"Primul punct gospodăresc îngropat situat pe str. Mehedinți, nr.58, este de azi funcțional. A fost prevăzut și cu un spațiu destinat deșeurilor voluminoase", a scris city-managerul Gheorghe Șurubaru, pe Facebook.

În ședința de Consiliu Local de vineri, Șurubaru a venit cu precizări. El a fost completat de viceprimarul Dan Tarcea.

"În mod cert, vom avea 100 de puncte gospodărești îngropate într-un interval de un an. Deja pregătim licitația pentru alte 200-300 de puncte gospodărești", a subliniat city-managerul. Dan Tarcea a spus că următorul lot de puncte gospodărești vor avea card. "Dorim să eliminăm orice risc să vină să depoziteze gunoaie persoane din alte părți decât cele arondate la un punct gospodăresc", a explicat viceprimarul. O altă prevedere care va fi cuprinsă în caietul de sarcini al licitației este ca viitoarele pubele îngropate să fie dotate cu camere video și urmează să se stabilească dacă imaginile vor putea fi urmărite de administrator sau de către președintele blocului.

Lucrările sunt executate de societatea Euriteh SRL. Valoarea totală a acordului este de 4,7 milioane de lei. În Cluj mai există un loc unde gunoaiele au fost duse în subteran. Anul trecut, Rosal l-a realizat pe acesta din fonduri proprii, în cartierul Zorilor. Cei de la Rosal spun că lucrarea i-a costat 15.000 de euro.

Problema punctelor îngropate de colectare a deşeurilor apare şi în strategia de dezvoltare a oraşului pentru perioada 2014-2020. Autorii studiului recomandă „îmbunătățirea sistemului de precolectare prin înlocuirea platforme supraterane cu platforme subterane (îngropate)". Aceştia descriu pe larg dezavantajele actualului sistem de colectare: recipienții și deșeurile poluează vizual, zonele rezidențiale în care se găsesc.

"Platformele pe care sunt amplasați recipienții ocupă un spațiu relativ mare, îngreunând accesul în zonele în care se află; în perioada călduroasă, deșeurile poluează prin mirosul emanat; recipienții pentru colectarea deșeurilor sunt expuși vandalizării și furtului; deșeurile sunt scoase din recipienți de către oameni sau animale, poluând mediul înconjurător și constituind o sursă de infecție și de proliferare a rozătoarelor, fapt ce conduce, pe lângă pericolul de îmbolnăvire pentru populație și la cheltuieli suplimentare pentru eliminarea lor; deșeurile din actualele locații constituie o sursă de hrană pentru câinii fără stăpân, participând în acest mod la proliferarea acestora", se arată în document.

Potrivit datelor oficiale, în Cluj-Napoca există în acest moment 956 de platforme de colectare a deşeurilor, dintre care cele mai multe se află în Mănăştur, 257, Mărăşti, 198, şi Gheorgheni, 190.