Clujul se bate pentru titlul de aeroport regional

Noua legislaţie în materie de finanţare a aeroporturilor civile nu va mai permite ca statul să asigure funcţionalitate aeroporturilor care au ajuns la un prag de 200.000 de pasageri pe an, explică şeful Asociaţiei Aeroporurilor din România, David Ciceo. În prezent, Aeroportul din Târgu Mureş este finanţat în proporţie de 75% de Consiliul Judeţean, în condiţiile în care acest obiectiv a ajuns la un trafic de 400.000 de pasageri pe an. Or, această finanţare este considerată complet neconcurenţială şi incorectă faţă de aeroporturile învecinate. Într-un viitor nu foarte îndepărtat şi în contextul regionalizăii, ar urma, oricum, ca toate aeroporturile care au un trafic modest, să fie absorbite sau să fuzioneze cu aeroporturile mai mari.

În cea de-a 21-a Adunare Generală a Asociaţiei Aeroporurilor din România s-a dezbătut situaţia actuală a aviaţiei civile din ţară, oferindu-se de asemenea şi soluţii pentru unele probleme. Preşedintele acestei structuri, David Ciceo (directorul Aeroportului Internaţional Cluj-Napoca), a explicat că o chestiune importantă cu care se confruntă aeroproturile civile - în această perioadă de criză economică - implică presiunile pe care le fac companiile aeriene pentru tarifele aeroportuare.

„Din pricina acestor presiuni se ajunge la acele finanţări incorecte şi neconcurenţiale. Dar să sperăm că de anul viitor lucrurile se vor regla, chiar dacă va exista o perioadă de tranzit de 10 ani. Comisia Europeană a reglemntat legislaţia în privinţa finanţării activităţii aeroporturilor. Pentru partea de exploatare, aeroporturile care trec de 200.000 de pasageri pe an nu vor mai putea primi finanţare de la stat", a explicat David Ciceo. Acesta s-a referit în special la cazul Aeroportului din Târgu Mureş, care deşi a ajuns la un prag de 400.000 de pasageri pe an, primeşte bani în proporţie de 75% de la Consiliul Judeţean, pentru a putea să funcţioneze. „În mod direct sau indirect, aceşti bani merg, de fapt, către companiile aeriene, iar acest lucru este incorect. Vorbim, practic de finanţare neconcurenţială, pentru că acest aeroport ar trebui să fie lăsat să se descurce pe cont propriu, să se autofinanţeze dacă poate, iar dacă nu, să se limiteze la atât cât poate duce. Altfel, vorbim de o concurenţă neloială, însă, noua lege care va intra în vigoare de anul viitor ar urma reglementeze această situaţie", a spus Ciceo.

Dacă administraţia judeţeană Mureş nu ar mai asigura această finanţare, compania Wizz-Air ar pleca de a doua zi de pe aceast aeroport. De altfel, contextul european şi mondial în ce priveşte dezvoltarea aviaţiei civile relevă că întâietate vor avea acele aeroporturi care au invesit masiv în infrastructură şi care au ajuns la un trafic dezvoltat pe propriile forţe. David Ciceo spune că el crede în rolul pe care îl au aeroporturile de mici dimensiuni, însă, având în vedere că se merge pe o poltică a regionalizării, nu exclude posibilitatea ca acestea să fuzioneze sau să fie absorbite de cele de mari dimensiuni: „Cred că un aeroport mai mic are rolul său. Poate asigura zboruri de business, medicale sau de turism. Ca atare nu cred că aceste aeroporturi vor dispărea în viitor, dar dacă ne raportăm la tendiţa fuzionării şi absorbţiei pe plan mondial, în materie de aeroporturi, cel mai probabil ca şi la noi să se întâmple asta, mai ales că acum se pun bazele regionalizăii".

Anul acesta, traficul aerian pe aeroporturile din ţară, a crescut cu 2%, însă, în special pe aeroporturile mari. Se estimează că pentru a-şi dezvolta infrastructura, aeroporturile din România au nevoie de peste 300 de milioane de euro, bani pe care statul nu va avea de unde să-i asigure. În afară de acest aspect, se estimează că în România sunt prea multe aeroporturi în raport cu numărul de locuitori:16 aeroporturi internaţionale şi 10 milioane de pasageri pe an. Austria are 9 astfel de aeroporturi, dar un trafic de 23 de milioane de pasageri.