CRIZA GUNOAIELOR. Cum călătoresc deşeurile din judeţ în toate direcţiile, sute de kilometri

În urma închiderii gropii de gunoi de la Pata Rât şi în condiţiile nefinalizării depozitului ecologic de deşeuri din Feleacu, primăriile oraşelor şi comunelor din judeţ s-au văzut nevoite să transporte gunoiul la zeci de kilometri distanţă, după modelul Clujului.

Acest lucru implică costuri mai mari cu transportul deşeurilor, iar fiecare dintre primari declară că încearcă să găsească soluţii financiare pentru acoperirea acestor cheltuieli.

Gunoiul din Turda, dus la Odorheiu Secuiesc

Primarul municipiului Turda, Tudor Ştefănie, a afimat că municipalitatea a găsit soluţia transportării deşeurilor la depozitul ecologic din Odorheiu Secuiesc şi a încheiat un contract pe o perioadă de trei luni. Distanţa până în localitatea din judeţul Harghita este una destul de mare, 175 de kilometri, ceea ce înseamnă 350 de kilometri dus-întors.

Primarul Tudor Ştefănie spune că în acest moment turdenii plătesc 6,22 de lei / persoană / lună fără TVA pentru ridicarea gunoiului, iar agenţii economici 38 de lei / mc şi că primăria va încerca să nu mărească foarte mult tarifele, pentru a compensa creşterea costurilor de transport până la Odorheiu Secuiesc. Administraţia municipiului nu a luat încă o decizie în privinţă creşterii preţului.

„ Problema transportului este foarte grea. Am căzut de acord cu firma care colectează deşeurile să facă transferul acestora cu un autovehicul de mare capacitate. Noi ne-am obligat să ducem o anumită cantitate pe lună, iar şi dacă ducem mai puţin, plătim cât pentru cantitatea asumată prin contract", a precizat primarul muncipiului Turda, Tudor Ştefănie.

La Dej, primăria plăteşte din bugetul local transportul deşeurilor

„ Am analizat posibilitatea depozitării deşeurilor menajere la o rampă autorizată din apropierea noastră, dar în judeţele vecine, Bistriţa-Năsăud, Sălaj şi Maramureş, nu ne-au putut primi", a spus primarul municipiului Dej, Costan Morar. Şi Dejul a fost nevoit să aleagă până la urmă calea Odorheiului pentru transportul gunoaielor, dar asta implică transportul pe o distanţă mai mare cu 130 de kilometri faţă de cât era până acum de la Dej la Pata Rât.

Primarul Dejului declară că la un cost suplimentar de 37 de lei pe tona de deşeuri şi la o cantitate de peste 900 de tone pe lună, reiese o cheltuială în plus de circa 35.000 de lei. Costan Morar spune că a convocat pentru vineri, 23 iulie, de la ora 14.00 o şedinţă de îndată a Consiliului Local Dej, unde consilierii sunt chemaţi să aprobe ca acesti bani să fie suportaţi de la bugetul local. Primăria Dej a ales astfel să nu mărească preţul de colectare a deşeurilor de la populaţie şi va susţine costurile suplimentare de transport tot din banii cetăţenilor, dar din bugetul mare al municipiului.

Contractul firmei de salubritate din Dej cu depozitul ecologic din Odorheiu Secuiesc a fost încheiat tot pentru o perioadă de 3 luni de zile.

Gherla are rampă proprie

Municipiul Gherla este singurul din judeţul Cluj care mai are posibilitatea de a depozita gunoiul pe o rampă proprie, care încă nu a fost închisă de Garda de Mediu. Primarul localităţii, Marius Sabo a afirmat pentru ZIUA de CLUJ că deocamdată nu se pune problema creşterii preţului de colectare a deşeurilor pentru locuitorii din Gherla.

Oraşul Huedin nu a fost afectat de închiderea gropii de gunoi de la Pata Rât, deoarece deşeurilor de aici sunt transportate la Aleşd, în judeţul Bihor, la circa 65 de kilometri distanţă.

Nici floreştenii nu plătesc mai mult

Cea mai mare comună din România, Floreşti, care are circa 30.000 de locuitori, va duce deşeurile, la fel ca şi Clujul, la depozitul ecologic de la Oradea. Spre deosebire însă de clujeni care plătesc mai mult de la jumătatea acestei luni, floreştenii plătesc acelaşi tarif pentru ridicarea gunoiului. Primarul Horia Şulea a declarat că în urma discuţiilor purtate cu operatorul de salubritate, s-a luat decizia ca „deocamdată să nu fie modificat preţul".