Cu caiacul pe Someş. Ce planuri pe bani europeni are Clujul metropolitan

Agenţia de Dezvoltare Regională Nord-Vest şi-a prezentat strategia pentru zona metropolitană a Clujului pentru perioada 2014-2020. În aceasta apar drumuri expres, centuri, spitale şi parcuri tehnologice, pentru care ar urma să se solicite finanţare de la Uniunea Europeană.

ZIUA de CLUJ vă oferă în exclusivitate documentul intitulat „Studiu pentru actualizarea documentelor strategice pentru Polul de Creştere Cluj-Napoca aferente perioadei de programare 2014-2020", comandat de Agenţia de Dezvoltare Regională Nord-Vest (ADRNV). În acesta apar mai multe proiecte care ar urma să fie dezvoltate pe bani europeni în interiorul şi în preajma municipiului: drumuri expres, centuri ocolitoare, spitale, noduri intermodale, parcuri ştiinţifice şi tehnologice şi multe altele. Potrivit specialiştilor, proiectele comune ale mai multor unităţi administrativ-teritoriale asociate au şanse mai mari să primească finanţare din fonduri europene.

Acest studiu vine la ceva mai mult de o lună de la publicarea, pentru consultare publică, a Planului de Mobilitate Urbană Durabilă (PMUD), despre care ZIUA de CLUJ a scris AICI şi AICI.

Studiul cuprinde 17 proiecte, numite „fanion", care ar urma să fie dezvoltate până la finele deceniului, din fonduri europene aferente exerciţiului financiar 2014-2020. Unele dintre acestea apar şi în alte proiecte, cum ar fi PMUD - este vorba despre şoseaua expres care ar urma să lege Autostrada Transilvania de Cluj-Napoca sau centurile ocolitoare ale oraşului -, dar există şi proiecte complet noi.

Tetapolis nu are încă amplasament

ADRNV are în plan construirea unui parc ştiinţific şi tehnologic, pe modelul Tetarom, la propunerea Consiliului Judeţean. Proiectul are un nume, Tetapolis, dar nu şi un amplasament. Soluţiile propuse sunt în prelungirea parcului Tetarom I, în zona Lomb sau în comuna Baciu. „Proiectul unui parc științific și tehnologic este unul de o amploare ridicată, ca volum al investiției și tipic. Astfel de investiții reușesc să justifice investiția inițială precum și să acopere costurile foarte ridicate de operare și mentenanță ulterioare doar în măsura în care reușesc să atragă, încă de la momentul stabilirii conceptului inițial, parteneri din mediul de afaceri și academic angajați să susțină, material și ca resurse umane, valorificarea parcului", scrie în studiu.

Nod intermodal la gară

Aeroportul se bate să implementeze un sistem intermodal, ADI ZMC propune unul şi la gară. „Zona gării principale a Municipiului Cluj-Napoca prezintă un potențial foarte ridicat de dezvoltare, fiind poartă de intrare în oraș pe sistemul de transport feroviar de călători, nod comun de legătură cu toate localitățile importante ale țării și având o poziție foarte bună în ceea ce privește zonele industriale adiacente, ce facilitează pe termen lung naveta din localitățile ZMC și din afară. Proiectul complex de realizare a unui nod intermodal gară - autogară în Municipiul Cluj-Napoca se bazează pe integrarea diferitelor moduri de transport (rutier individual, transport în comun public/ privat, feroviar), în vederea deservirii unui trafic cât mai mare de pasageri și mărfuri, precum și a eficientizării spațiului, timpului și efortului de parcurgere între acestea, suplimentând de asemenea parcajele insuficiente în acest moment pentru necesarul din zonă", se precizează în studiul integrat. Realizatorii subliniază că proiectul este complementar celui de realizare a unui nod intermodal de pasageri și marfă la Aeroportul Avram Iancu. Lucrările ar trebui să înceapă imediat, pentru că perioada de implementare este 2016-2020, iar bugetul estimat este cuprins între 3,5 şi 7 milioane de euro.

Un spital de urgenţă şi altul pentru copii

Auzim de mulţi ani că la Cluj ar urma să se construiască un spital regional de urgenţă. Proiectul a pornit de la Consiliul Judeţean, a fost preluat de guvern şi promis de mai mulţi miniştri ai Sănătăţii. Rezultatul este că acest spital nu există nici măcar la stadiul de proiect. Acum şi ADI ZMC se implică în această poveste. Potrivit studiului, spitalul ar urma să coste 150 milioane de euro, iar sursele de finanţare previzionate sunt fondurile europene (Programul Operational Regional Axa prioritară 8: Dezvoltarea infrastructurii de sănătate şi sociale, Axa prioritară 10: Îmbunătățirea infrastructurii educaționale), Ministerul Sănătății şi bugetul județean. Perioada de implementare estimată este de 4 ani, cu mult mai puţin decât perioada de când se tot promite acest iluzoriu spital.

De asemenea, în studiu apare şi ideea unui centrul medical de pediatrie monobloc. „Reprezintă o nevoie a Zonei Metropolitane Cluj-Napoca în general, și a Municipiului Cluj-Napoca în special. În prezent, secțiile Spitalului de pediatrie funcționează în clădiri diferite, dispuse în zone diferite ale municipiului, fapt care presupune riscuri pentru pacient. Aceste riscuri devin cu atât mai mari cu cât pacienții acestui spital reprezintă 13,5% din totalul populației Zonei Metropolitane, adică peste 55.000 de persoane", se arată în document.

Cu caiacul pe Someş

Studiul se preocupă şi de posibilităţile de relaxare ale turiştilor. În cadrul proiectului de valorificare sustenabilă și conectare prin coridoare verzi a siturilor Natura 2000 la nivel metropolitan se specifică: „teritoriul cuprins în zona metropolitană deține premisele dezvoltării unor activități în domeniul turismului de agrement, susținute în primul rând de relieful, patrimoniul cultural și natural existente. Dintre acestea, enumerăm: iazuri propice pentru pescuit (Ciurila, Apahida - Câmpenești) și agro-turism, resurse balneare (Cojocna), fond de vânătoare în pădurile din zona de proximitate, peisaj cultural și natural ce se pretează cicloturismului și altor sporturi de aer liber (eg. caiac, MTB, drumeții ș.a.), clădiri de patrimoniu construit ce pot găzdui evenimente culturale (Bonțida)". Turiştii ar urma să plutească pe Someş, cu un caiac sau o canoe, cel târziu în 2022. Perioada de implementare este 2019-2022 şi depinde de devierea prealabilă a Someșului în urma lucrărilor la extinderea pistei aeroportului, de la cei 2.100 de metri actuali la 3.500 de metri.

Studiul integrat are 418 pagini şi a fost realizat de societăţile Urbasofia şi MKBT. Proiectul a fost coordonat de Pietro Elisei, expert internațional în planificare urbană și regională. Elisei furnizează servicii și consultanță în planificare strategică, reînnoire/regenerare urbană și dezvoltare regională. În perioada 2001-2010 a fost secretar general al Planum, Jurnalul European de Planificare Online. În 2007, s-a mutat în România unde activează ca expert internațional în domeniul planificării integrate / regenerare urbană pentru contractele promovate de Comisia Europeană și Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice din România.

Citeşte şi: Încotro merge Clujul. Ce scenariu au propus britanicii, ce au corectat şi completat experţii locali

Iată cele 17 proiecte fanion ale studiului:
1. Crearea CLLD pentru inovare și incluziune socială
2. Investiții sub emblema Cluj Innovation City
3. Proiect complex de asigurare a conectivității Polului Cluj-Napoca spre vest
4. Proiect complex de asigurare a conectivității Polului Cluj-Napoca - Est
5. Proiect complex de regenerare a culoarului verde-albastru al Someșului Mic
6. Proiect complex de dezvoltare a unei mobilități susținute de mijloace nepoluante în Cluj Napoca
7. Proiect complex de valorificare sustenabilă și conectare prin coridoare verzi a siturilor Natura 2000 la nivel metropolitan
8. Proiect complex de regenerare (fizică, socială și economică) a cartierelor de locuințe colective din Cluj-Napoca
9. Creșterea fondului de locuințe publice, spre a fi utilizate ca: locuințe de închiriat la prețuri accesibile pentru tineri/studenți/familii cu venituri reduse, locuințe sociale pentru categorii vulnerabile
10. Construire Spital Pediatric Monobloc
11. Proiect complex Nod Intermodal Gară - Autogară
12. Parc științific și tehnologic Tetapolis
13. Proiect integrat Spital regional de urgenţă modernizare infrastructură de acces şi echipare edilitară
14. Realizarea unui drum expres Est - Vest de-a lungul CF de legătură între autostradă și centura Apahida -Vâlcele
15. Proiect complex de amenajare spații verzi în zona metropolitană (Cetățuie, Parcul Feroviarilor, Parcul Est, Parc Florești, Parc Caragiale, Parc Operă, Parc Detunată)
16. Centrul Cultural Transilvania
17. Centru de congrese și expoziții