Cum pot fi asfaltate cele 300 de drumuri private din municipiu

Preluarea arterelor private de către primărie comportă o discuţie în cadrul comisiei de urbanism. Administraţia locală nu a preluat nicio arteră din 2010 de când a fixat condiţiile prin hotărâre a forului local. Arhitectul-şef spune că primăria ar putea accepta artere care să aibă o lăţime care să permită maşinilor de intervenţie sau a celor de deszăpezire să intre pe respectivele drumuri.

"Primăria municipiului Cluj-Napoca nu a preluat în domeniul public nicio stradă aflată în proprietate privată ulterior HCL nr. 62/2010 privind trecerea terenurilor proprietate privată cu destinaţia de drum în proprietatea publică a municipiului. Motivul pentru care nu s-a efectuat nicio trecere, din domeniul privat în cel public, a unor terenuri cu destinaţia de drum a fost acela că nu s-a înregistrat nicio solicitare care să îndeplinească condiţiile prevăzute de hotărârea amintită mai sus", au informat reprezentanţii Biroului Mass media al primăriei.

Într-o statistică a primăriei, numărul de străzi private din municipiu era de peste 300 de artere. Condiţiile de preluare fixate de primărie sunt: drumul propus să respecte condiţiile impuse prin documentaţiile de urbanism aprobate, prezentarea cărţii funciare în care să fie înscris drumul propus şi documentaţia cadastrală aferentă, întocmirea procesului verbal de trasare a drumului propus, întocmirea actului de donaţie în formă autentică de către proprietari. Se preiau străzi de categoria a treia cu două trotuare şi două benzi de circulaţie cu o lăţime de trei metri, trei metri jumătate - partea carosabilă, dar şi artere de categoria a 4-a, cu o banda de circulaţie cu aceeaşi lăţine, o condiţie primordială pentru acestea din urmă fiind prezenţa unei platforme de aşteptare a unei bucle de întoarcere şi a unui trotuar de minim un metru.

"De când sunt eu la primărie nu s-a depus nicio documentaţie pentru preluarea unei artere private în domneiul public. Doar au venit diverse persoane să mă întrebe ce să facă. I-am întrebat de fiecare dacă dacă s-au respectat reglementările urbanistice. Au răspuns că nu, păi ştiţi, avem un vecin care a intrat cu un gard pe stradă şi nu avem cum să-l convingem. E proprietarea sa privată. Cetăţenii trebuie însă să înţeleagă că interesul colectiv în astfel de cazuri trebuie pus înaintea celui privat. Dacă cedează teren pentru amenajarea drumului este tot al său, nu i-l ia nimeni", a menţionat Ligia Subţirică, arhitectul şef al municipiului.

Administraţia locală nu oferă cetăţenilor de pe străzi private servicii publice ca deszăpezire sau modernizare de artere, chiar dacă aceştia sunt plătitori de taxe şi impozite la bugetul local. Iarna aceasta, locuitori de pe mai multe artere au cerut administraţiei să ia în calcul preluarea mai multor străzi în domeniul public: Edgar Quinet, Mozart, Bibescu sau a altor artere din cartierul Bună Ziua. În acest sens s-au făcut presiuni şi în şedinţele de Consiliu Local. Consilieri USL au precizat chiar că unele condiţii impuse de hotărârea nr. 62 sunt nejustificate, mai ales că primăria a fost cea care a recepţionat locuinţe pe artere care nu aveau lăţimea aprobată iniţial.

"Trebuie să avem o discuţie în Comisia Tehnică de Amenajarea Teritoriului şi Urbanism să vedem ce se poate face. Criteriul cel mai important pentru preluarea unui artere ar fi ca această să aibă o lăţime care să permită accesul maşinilor de deszăpezire, salvare sau pompieri. În trecut, la urbanism când se întocmea dosarul de autorizare nu se mai cerea şi documentaţia la care se raporta, de aceea au apărut străzi cu lungimi neconforme. Acum s-a schimat sistemul", a explicat Subţirică. Arhitectul şef al municipiului a recunoscut că cele mai mari probleme în ceea ce priveşte arterele private le comportă cartierul Bună Ziua unde lipsesc în cazul a multor artere trotuarele. "Aici ar trebui făcut un studiu de trafic", a mai spus oficialul de la Direcţia de Urbanism a primăriei.