Cum se construieşte la Cluj peste, sub şi lângă reţelele de utilităţi

Înainte de a autoriza construcţii în extensiile oraşului, administraţia ar trebuie să aibă pe masă planurile companiilor de utilităţi privind investiţiile în extinderea şi capacitarea reţelelor.

Dialog despre locuire cu reţeliştii din oraş, asta au cerut specialiştii din Comisia de Urbanism edilului Emil Boc, după ce au discutat două proiecte de amplasare a unor construcţii în zone unde „viitorul" este incert, din perspectiva reţelelor.

Un proiect de amenajare a patru case familiale pe strada Eugen Ionesco fn. În zona reţelelor de înaltă tensiune, dar şi o documentaţie pentru amenajarea unui ansamblu de locuinţe individuale pe Calea Turzii 194, pe un teren de 3,16 hectare, supuse atenţiei Comisiei Tehnice de Amenajarea Teritoriului şi Urbanism (CTATU) au pus pe tapet faptul că primăria nu are o imagine asupra viitorului de dezvoltare a oraşului, din pespectiva extinderii reţelelor de utilităţi. Arhitecţii din CTATU au cerut edilului să cheme la masă trei-patru directori de companii de utilităţi pentru a discuta pe tema planurilor acestora. „În parcelar discutăm de amplasarea de construcţii, lângă reţele de mare tensiune. Dacă nu există un dialog despre locuire, atunci documentaţii ca aceasta trec, nevinovat şi nici nu discutăm o problemă fundamentală. Nu ştiu dacă a trăi lângă aceste reţele te face să creşti mai înalt, să mori mai repede sau să visezi mai frumos. Zona de protecţie înseamnă protejarea reţelelor lor nu faţă de efectele pe care le produc acestea locuitorilor. Cine rezolvă problema şi cine discută, într-un oraş civilizat care doreşte să fie şi Capitală Culturală Europeană", a subliniat arhitectul Şerban Ţigănaş, după ce proietanţii au prezent comisie proiectul de case de pe Eugen Ionesco. Acesta a declarat că, în acest context al ambiţiilor pentru obţinerea de titulaturi europene, primăria ar trebuie să genereze discuţii între Autoritatea de Sănătate Publică şi Electrica. "Pentru a putea transmite cetăţenilor dacă pot sau nu să construiască lângă reţelele de înaltă tensiune, având în vedere că nu există studii care să spună că ele sunt dăunătoare, dar nici că sunt nedăunătoare. Până la urmă este o chestiune de normalitate să ştim", a mai spus arhitectul.

Arhitectul şef al municipiului, Ligia Subţirică, a recunoscut că primăria s-a mai lovit de această problemă, însă a afirmat că, în lispsa unor studii ale autorităţilor în cauză, dar şi a avizelor date de acestea, s-au autorizat construcţii în oraş dacă acestea respectau zonele de protecţie impuse de reţelişti pentru protejarea infrastructurii acestora.

Celălat proiect de construcţie de locuinţe pe Calea Turzii au pus pe tapet o altă situaţie de colaps care ar apărea dacă primăria ar autoriza noi dezvoltări, fără să aibă o imagine de ansablu asupra reţelei de apă, canalizare sau gaz. Potrivit arhitecţilor membri CTATU, practica companiilor de utilităţi este de a "deposeda" cetăţenii de reţelele făcute pe banii lor în zone unde şi-au construit locuinţe, iar apoi se constată că aceste reţele nu sunt capacitate la numărul de locuinţe existente în respectivele cartiere recent amenajate. "Când s-a constituit Cartierul Bună Ziua s-a mutat nişte magistrale, de apă, de gaz. În această zonă, a Căii Turzii, unde doriţi o încărcare cu locuinţe, nu ştiţi cum este poziţionată pe teren conducta de gaz sau dacă canalizare e dimensionată pentru a face faţă numărului de case pe care îl doriţi", s-au pronunţat specialiştii. "Oraşul trebuie să facă nişte eforturi de discuţii cu reţeliştii. Un primar, fost prim ministru cred că poate să aducă la masă nişte directori de la Mediaş de la Gaz pentru a vedea ce facem cu gazul în oraşul de pe Someş", a mai subliniat Ţigănaş, după ce proiectanţii ansamblului de pe Calea Turzii s-au plans că este greu de primit informaţii cu privire la planurile de extindere a reţelei de furnizare a gazelor naturale. "Primăria ar trebuie să iniţieze studii asupra calităţii vieţii şi să vegheze asupra calităţii locuirii, înainte de a autoriza construcţii pe hârtie în extensiile oraşului. Adică să aibă pe masă viitorul reţelelor din intravilanul oraşului", au mai spus specialiştii din CTATU.

Edilul Emil Boc a susţinut punctul de vedere şi a promis că va studia propunerea. Arhitectul-şef al municipiului, Ligia Subţirică, a subliniat că o dezbatere pe această temă a reţelelor şi a calităţii vieţii stă în picioare. Niciunul dintre cei doi nu au avansat un orizont de timp pentru prima discuţie pe această temă.

Administraţia locală ţinea, la început de săptămână, o şedinţă cu regiile şi operatorii de reţele din oraş pentru sincronizarea planurilor de asflatare a arterelor din oraş cu planurile de investiţie companiilor de utilităţi. Aceasta pentru ca administraţia locală nu se se trezească că asfaltează o arteră, iar mai apoi aceasta este „spartă" de reţelişti. Viceprimarul Gheroghe Şurubaru, care are în subordine felia de colaborare cu reţeliştii, a menţionat în repetate rânduri la şedinţele de Consiliul Local că dialogul cu directorii de companii este foarte dificil şi că foarte greu se pot face planuri comune, aceştia acţionând după regulile lor interne.