Drumul turistic Răchiţele Ic Ponor, compromis înainte de a fi finalizat

O expertiză comandată de administraţia judeţeană demonstrează că o bună parte din lucrările realizate la drumul turistic Răchiţele - Ic Ponor necesită a fi refăcute. Consiliul Judeţean va deschide o acţiune în instanţă împotriva constructorului.

Proiectul de modernizare a drumului turistic Răchiţele - Ic Ponor se dovedeşte un real eşec pentru administraţia judeţeană, în ciuda faptului că acesta a fost cuprins într-un program cu finanţare europeană. Constructorul ales, MBS Group-Alfa Rom-Nemzetkozi Betonut, a abandonat lucrările, în urma negocierilor nereuşite ce vizau majorarea costurilor din contract. Mai mult, MBS a mai şi deschis un proces pentru a cere daune Consiliului Judeţean. Pe tot parcursul anului trecut, lucrările la acest proiect au fost blocate. Acum, administraţia judeţeană a comandat o expertiză din care reiese că o parte din lucrările MBS nu au fost executate corect.

E rândul Consiliului Judeţean să se îndrepte împotriva societăţii MBS Group, având în vedere că o parte din lucrările realizate pe drumul turistic Răchiţele - Ic Ponor ar fi compromise. „Noi am comandat o expertiză şi lucrurile nu arată deloc bine. S-a dovedit că firmele care au executat lucrările nu şi-au făcut bine treaba. Desigur, vom avea o serie de negocieri, dacă nu vom ajunge la o înţelegere în privinţa remedierii acestor greşeli, atunci vom face pângere în instanţă", a comentat viceprşedintele Consiliului Judeţean, Ioan Oleleu.

El a adăugat că au fost transmise notificări şi la Ministerul Dezvolării, având în vedere că proiectul modernizării acestui drum era cuprins într-un program cu finanţare europeană. „Am trimis datele din expertiză la minister. Sigur, pe lucrările care nu sunt conforme nu vom mai primi finanţare, din păcate. Acestea vor putea fi imputate constructorului. Vom deschide un proces în sensul acesta. Pentru restul proiectului sper să vom reuşi să salvăm finanţarea. Cel mai probabil vom face o nouă licitaţie, pentru a angaja un alt constructor", a mărturisit reprezentantul administraţiei judeţene.

Acest proiect de infrastructură trenează de mai bine de patru ani. În lungime de circa 21 de km, lucrările capitale de modernizare au demarat încă din 2009, în baza contractului pe care administraţia judeţeană l-a atribuit consorţiului româno-maghiar MBS Group, Alfa Rom, Nemzetkozi Betonut. Acest contract a fost aprobat spre a fi finanţat din fonduri europene. Valoarea totală a proiectului se ridica la 75,8 milioane de lei, din care UE acoperea peste 43 de milioane de lei.

După ce lucrările au demarat s-a constatat că se impunea ca cele nouă poduri de pe traseu să fie refăcute din temelii deşi în proiectul tehnic nu s-a prevăzut acest aspect. Fosta conducere a administraţiei judeţene a luat decizia de a separa lucrările şi a organizat o nouă licitaţie, atribuind lucrările de modernizare a podurilor unor alte firme. Surse din Consiliul Judeţean spun că MBS miza că va obţine şi contractul pentru poduri. Lucrările la drum tot n-au mai avansat pe motiv că administraţia locală demarase în acelaşi timp alte lucrări de infrastructură (canalizare, reţele apă etc.).

Apoi MBS a început să solicite o indexare a costurilor prevăzute pentru lucrările de asfaltare, fără să obţină o aprobare din partea Consiliului Judeţean. În 2012 a negociat o prelungire a contractului cu peste 210 zile, termen pe care de asemnea nu a reuşit să-l respecte. În prezent, proiectul realizat de MBS vizează circa 60% din totalul lucrărilor prevăzute în contract. Reprezentanţii Regiei Autonome de Administrare a Domeniului Public şi Privat din cadrul Consiliului Judeţean au explicat în mai multe rânduri că situaţia este critică, având în vedere că nu sunt executate lucrările de asfaltare, deşi, între timp s-au finalizat şi podurile. Zăpada şi ploile pot compromite tot ceea ce s-a lucrat până în prezent au atras atenţia specialiştii. MBS a invocat însă mai multe motive pentru care nu a reuşit să finalizeze acest proiect, astfel că a solicitat rezilierea întregului contract şi a deschis proces împotriva Consiliului Judeţean. MBS cere restituirea a peste 3,2 milioane de lei (garanţie de bună execuţie), plata costurilor de executare a scrisorii de garanţie bancară: peste 1,6 milioane de lei constând în lucrări efectuate în cadrul acestui proiect în 2012, 25.000 de lei costuri pentru executarea scrisorii de garanţie de către CEC Bank şi 45.000 de lei, lichidităţi în vederea acoperirii creditului rezultat din executarea abuzivă a Scrisorii de Garnaţie Bancară. A cerut,de asemenea, plata costurilor aferenete execuţiei discontinue a lucrărilor, "datorită proiectului iniţial neconform şi din pricina lipsei luării cu celeritate a deciziilor din partea beneficiarului", 1,7 milioane de lei (pentru că nu s-au aprobat la timp actele adiţionale, iar în lunile iunie 2011 şi august 2012 nu s-a putut lucra). A mai cerut încă 1,5 milioane de lei pentru că deşi şantierul ar fi fost mobilizat, din pricina inexistenţiei proiectului care s-a revizuit din mers, lucrările au avansat într-un ritm extrem de lent. Cere şi plata costurilor pentru diferenţe de preţ la materiale şi combustibili în perioada februarie 2011 - martie 2013: peste 2 milioane de lei. Profitul nerealizat de 58.000 lei este imputat tot Consiliului Judeţean. Se mai cer bani pentru proiectare, peste 440.000 de lei. Din lista MBS nu lipseşte nici procentul de 70% din garnaţia de bună execuţie, pentru februarie 2011 - martie 2013, adică suma de 561.385 de lei.

La final sunt adăugate prejudiciile, "datorate poziţiei publice neconforme cu realitatea din partea Consiliului Judeţean". Suma solicitată la acest punct se ridică la 500.000 de lei. Consiliul Judeţean este pregătit de asmenea să ceră daune societăţii MBS, pentru că lucrările realizate până în prezent sunt neconforme cu cerinţele din caietul de sarcini.