Şefii a două spitale, cereri către Seplecan. „Avem clădiri din secolul XIX, revendicate şi răspândite în tot oraşul". Ce răspunde şeful CJ Cluj

Echipele manageriale care conduc Spitalul Judeţean de Urgenţă Cluj şi Spitalul Clinic de Urgenţă pentru Copii Cluj-Napoca au trimis fiecare câte un memoriu către conducerea Consiliului Judeţean Cluj, for în a cărui administrare se află cele două unităţi medicale.

Prin aceste documente şefii unităţilor sanitare solicită găsirea unor soluţii pentru reunirea fiecăruia dintre cele două spitale într-un sistem monobloc.

Conducerea Spitalului Clinic de Urgenţă pentru Copii informează că în prezent unitatea sanitară îşi desfăşoară activitatea în nouă locaţii diferite, având în structura actuală 11 secţii, două compartimente, staţie de dializă, UPU, distribuite în 14 clădiri, aflate pe raza municipiului, la o distanţă medie de aproximativ patru kilometri între ele.

Mai multe clădiri revendicate

În memoriul semnat de managerul spitalului, Cornel Aldea, se mai arată că spitalul are imobile, clădiri şi terenuri, aflate în litigiu, revendicate, în baza legii nr. 10/2001. Printre acestea se află clădirea situată pe str. Moţilor nr. 68, în care funcţionează Clinica Pediatrie 1, şi Unitatea de Primire a Urgenţelor, clădirea, situată pe strada Câmpeni, nr. 2-4, în care funcţionează Clinica Pediatrie nr. 3 şi clădirea din strada Pavlov, nr. 53-55, în care funcţionează Clinica de Chirurgie şi Ortopedie Infantilă.

„Aceste situaţii neclare juridic pun în dificultate funcţionarea spitalului şi nu permit reabilitări, reamenajări. Aceste situaţii pot genera pe termen mediu şi lung probleme care vor fi greu rezolvabile. Nu în ultimul rând ne pun în imposibilitatea de a gândi un plan de organizare şi restructurare a spitalului pe termen mediu şi lung", se mai afirmă în acelaşi document al conducerii Spitalului de Copii.

Managerul spitalului mai susţine că mai multe clădiri în care funcţionează instituţia se află în centrul istoric al Clujului şi sunt supuse reglementărilor Comisiei Zonale a Monumentelor Istorice, iar pentru orice intervenţie asupra acestor clădiri este nevoie de o avizare suplimentară, care de multe ori nu se poate corela cu cerinţele de funcţionare a unui spital.

Clădiri construite în secolul XIX

La rândul său, conducerea Spitalului Judeţean de Urgenţă Cluj arată că spitalul „este unul pavilionar, răspândit în aproape tot municipiul, clădirile sunt majoritatea foarte vechi, construite între anii 1897-1904, care deşi au cunoscut eforturi de-a lungul anilor de întreţinere şi igienizare, sunt într-o stare neconformă cu cerinţele actuale şi de perspectivă ale pretenţiilor pacienţilor şi angajaţilor."

În analiza SWOT (Strengths, Weaknesses, Opportunities, Threats - Puncte tari, puncte slabe, oportunități, amenințări, n. red. ) a Spitalului Judeţean Cluj, conducerea unităţii identifică mai multe puncte slabe. „Infrastructura multipavilionară, clădirile vechi, ridică mari probleme de finanţare şi administrare, cu costuri foarte mari", „Dotarea insuficientă cu aparatură de înaltă performanţă", „Controlul insuficient al cheltuielilor", „Nu există în structură un departament de cercetare, respectiv de accesare a fondurilor structurale", „Imposibilitatea stimulării şi motivării personalului" sunt doar câteva din punctele slabe enunţate de managerii Spitalului Judeţean.

Infrastructura necesită reparaţii şi modernizări

La categoria ameninţări, directorii vorbesc despre faptul că autorizaţiile sanitare de funcţionare în majoritatea secţiilor sunt cu plan de conformare şi că există o incoerenţă în strategii sanitare elaborate în funcţie de guvernare.

„Secţiile exterioare în sistem pavilionar necesită reparaţii şi modernizarea infrastructurii, solicitând studii de fezabilitate şi un program amplu integrat şi etapizat, cu necesarul de lucrări şi fonduri, pe surse de venit, eventual externe, pentru modernizarea spitalului", mai susţin conducătorii Spitalului Judeţean.

Preşedintele CJ Cluj, Mihai Seplecan, spune că este „inacceptabil" să nu existe spitale de urgenţă de tip monobloc, atât pentru tratarea copiilor, cât şi a pacienţilor adulţi.

Seplecan: Cel puţin unul dintre spitale, în sistem monobloc

„În funcţie de soluţiile concrete pe care le vom identifica, de fondurile de care vom dispune şi de o serie de indicatori obiectivi care vor stabili prioritatea, îmi doresc ca în cel mai scurt timp posibil, cel puţin unul dintre aceste două spitale să treacă la sistemul monobloc, cu toate beneficiile care vor decurge de aici" a declarat Mihai Seplecan.

Specialiştii din unităţile sanitare susţin că printre avantajele imediate ale realizării acestor spitale de tip monobloc pot fi menţionate un control eficient al cheltuielilor prin reducerea costurilor în furnizarea utilităţilor şi a managementului personalului, optimizarea costurilor aferente transportului între locaţii, existenţa unui singur ambulatoriu cu multiple cabinete şi a unei singure secţii de terapie intensivă pentru funcţionarea în sistem unitar a secţiilor de urgenţă, existenţa unui singur bloc alimentar şi a unor spaţii administrative comune şi nu dispersate, cum sunt în acest moment.

De asemenea, vor fi eficientizate relaţiile de comunicare şi colaborare dintre secţii precum şi între secţii şi conducerea spitalului. Se vor putea realiza astfel blocuri operatorii cu săli de operaţii de dimensiuni corespunzătoare, utilate corespunzător, fapt care va duce la scăderea numărului de infecţii intraspitaliceşti.

Cei avantajaţi vor fi şi pacienţii care nu vor mai fi nevoiţi să se deplaseze în mai multe locaţii diferite, cum se întâmplă în prezent, actul medical desfăşurându-se într-un singur imobil, cu acces rapid la echipamente şi resurse.