Gunoaiele! Pe cine trebuie să daţi vina că plătiţi mai mult pentru ridicarea deşeurilor. DNA, chemată să facă ordine

Autorităţile judeţene au lansat în 2010, în timpul mandatului de preşedinte al lui Alin Tişe, unul dintre cele mai importante proiecte de investiţii din judeţ, Sistemul de Management Integrat al Deşeurilor (SMID), realizat în cea mai mare parte din fonduri europene, în valoare de 60 de milioane de euro.

Sub presiunea UE, proiectul era menit să schimbe filozofia colectării şi depozitării deşeurilor în judeţul Cluj, să contribuie la reducerea poluării, prin sortarea şi tratarea mecano-biologică a deşeurilor şi prin închiderea tuturor depozitelor neconforme din judeţ, inclusiv a ruşinii Clujului, Pata Rât.

În cadrul proiectului, fiecare primărie de comună şi de oraş primea containere pentru colectarea separată a deşeurilor, se construiau staţii de transfer în localitățile Gherla, Mihai Viteazul şi Huedin, pentru a acoperi toate zonele judeţului. De aici, gunoaiele urmau să fie transportate la cel mai important obiectiv al proiectului, Centrul de Management Integrat al Deşeurilor (CMID), care se construieşte pe teritoriul comunei Feleacu.

Dacă acest centru ar fi fost gata acum, aşa cum ar fi trebuit, nu am fi fost nevoiţi să transportăm gunoaiele la depozite din Alba Iulia sau Oradea. Nu am mai fi avut costuri suplimentare de transport, dar oricum preţul ar fi crescut, odată cu operarea deşeurilor într-un sistem ecologic şi integrat. Dar măcar nu am mai fi fost nevoiţi să recurgem la crearea de platforme improvizate de stocare a gunoiului, precum cea din Someşeni, de la Regia Autonomă a Domeniului Public, ce i-a revoltat pe cetăţenii din zonă.

Prima concluzie este că noi oricum plătim mai mult, deşi ei nu au fost capabili să termine acest centru, care avea ca dată de finalizare anul 2014. Cu acei 1,33 lei în plus de persoană şi cu 50 de lei mai mult pentru firme, nu facem decât să acoperim INCOMPETENŢA, NESIMŢIREA şi LĂCOMIA celor care au fost implicaţi în acest proiect şi care l-au dat de gard. 

Procurorii caută vinovaţi

Cine este responsabil de acest lucru? Autorităţile locale şi judeţene, firmele constructoare sau cele de proiectare, birocraţia uriaşă şi termenele extrem de lungi care guvernează aceste proiecte finanţate din fonduri europene, fraudele făcute de unii sau incompetenţa altora? Cel mai probabil, toată această înşiruire, dar cu "merite" diferite. Lucrările de la acest centru sunt investigate inclusiv de procurorii DNA şi de Parchetul de pe lângă Judecătoria Cluj.

ZIUA de CLUJ vă prezintă succesiunea principalelor momente ale eşecului acestui proiect important al judeţului.

Proiectul a fost asumat ca beneficiar de Consiliul Judeţean Cluj, dar el putea fi supervizat şi de primăriile de municipii, oraşe şi comune. Toate primăriile din judeţ au semnat în 2010 un ccord de asociere în cadrul Asociaţiei de Dezvoltare Intercomunitară Eco Metropolitan Cluj, care stabilea modul detaliat în care urma să se implementeze proiectul. Acest acord prevedea că „părţile se vor organiza în limitele teritoriale ale judeţului Cluj, vor contribui la realizarea proiectului şi vor beneficia de proiect, înţelegând să abordeze şi să gestioneze problema deşeurilor în judeţul Cluj în mod unitar şi integrat". Nimeni nu a auzit de vreo iniţiativă a acestui organism, Eco Metropolitan, pentru urgentarea proiectului CMID, deşi beneficiare finale ale sistemului urmau să fie toate primăriile din judeţ.

Proiectul construirii centrului ecologic de deşeuri din Feleacu a început prost încă din 2010, când a fost organizată prima licitaţie pentru selecţia constructorului. La începutul anului 2011, un consorţiu de firme condus de Hidroconstrucţia Bucureşti era anunţat drept câştigător al contractului de execuţie a CMID, pentru 100 de milioane de lei. Rezultatul avea să fie contestat însă atât la CNSC, cât şi în instanţă, ceea ce a dus, potrivit echipei de implementare a proiectului din CJ Cluj, la o întârziere de timp de peste un an. În cele din urmă, în 2012, noul câştigător al contractului de execuţie a fost anunţat consorţiul de firme având ca lider societatea Confort din Timişoara. Nici nu s-a apucat bine de lucru că liderul consorţiului, firma Confort, a intrat în insolvenţă. Lider al asocierii a devenit firma italiană Atzwanger.

Intră în scenă Napoca Construcţii

În februarie 2013, asocierea care câştigase licitaţia, condusă acum de Atzwanger, a subcontractat lucrarea către o altă asociere de firme condusă de Napoca Construcţii, ce este deţinuţă în prezent de familia omului de afaceri Ioan Bene, judecat împreună cu fostul preşedinte al CJ Cluj, Horea Uioreanu, pentru acuzaţii de corupţie legat de construirea de către Napoca Construcţii a platformei de parcare a aeronavelor Apron 4 de la Aeroportul Internaţional Avram Iancu Cluj.

Reprezentanţii echipei de implementare a proiectului SMID spun că, după doar câteva luni, în toamna lui 2013, au avut primele suspiciuni cu privire la alunecarea digului care trebuia să susţină celula de depozitare a deşeurilor. Firmele constructoare, respectiv Atzwanger, ca lider, şi Napoca Construcţii, ca subcontractor, au reclamat greşeli de proiectare. Într-un asemenea contract există trei părţi, fiecare cu atribuţii precise, plus beneficiarul (CJ Cluj). Constructorul, despre care am vorbit deja, proiectantul care a fost firma Romair Consulting SRL şi inginerul, firma Tahal Consulting, care avea rolul de a sesiza eventuale neconformităţi ale lucrărilor. Potrivit echipei de implementare a proiectului din partea CJ, sesizările contructorului cu privire la greşelile de proiectare au fost respinse de proiectant.

Furt de pământ. Dosar penal pe rol

În ianuarie 2014, oficialii CJ Cluj spun că au fost sesizaţi cu privire la efectuarea unor lucrări de excavaţie masive neautorizate pe şantierul CMID. Din informaţiile culese la faţa locului, reprezentanţii CJ au constatat că constructorul ar fi excavat o mare cantitate de pământ pe care ar fi transportat-o la Aeroportul Cluj, unde aceeaşi firmă - Napoca Construcţii - avea o altă lucrare majoră, realizarea noii piste a aeroportului. În luna martie 2014, firma Tahal, cea care superviza lucrările de la CMID, a solicitat constructorului „să oprească lucrările de excavaţie, întrucât pot afecta stabilitatea şi siguranţa lucrărilor". CJ a făcut în aprilie 2014 o plângere penală pentru furt de pământ şi lucrări neautorizate, care după mai bine de un an de zile, în iulie 2015, s-a concretizat într-un dosar penal, urmând ca procurorii şi poliţiştii să investigheze ce s-a întâmplat în acest caz.

Echipa CJ de implementare a proiectului SMID a fost criticată de multe ori atât de constructor, cât şi de unii politicieni pentru faptul că ar fi asistat pasivă şi nu ar fi intervenit pentru remedierea deficienţelor de pe şantier. În replică, reprezentanţii echipei de implementare spun că nu aveau competenţa să intervină în probleme tehnice ale proiectului, fără o expertiză de specialitate, pe care au cerut-o în mai 2014. Expertiza a fost finalizată în toamna anului 2014, fiind realizată de profesorul Florian Roman, expert în construcții.

Concluziile acestei expertize arată că toate cele trei părţi implicate în construcţia CMID, antreprenorul, proiectantul şi inginerul (firma care trebuia să supervizeze lucrările) au diferite responsabilităţi în situaţia actuală a şantierului centrului ecologic din Feleacu.

„CJ Cluj a luat decizia rezilierii acordului contractual 1/116/05.01.2012 doar după ce a epuizat toate demersurile legale și contractuale posibile pentru derularea și finalizarea acestui contract. Notificarea de reziliere a acordului contractual a fost transmisă  antreprenorului prin adresa nr. 19603/21.10.2014", arată reprezentanţii forului judeţean.

S-au plătit deja 60 de milioane de lei

Până la acel moment s-au plătit pentru proiectul centrului de deşeuri circa 62 de milioane de lei, din totalul de peste 100 milioane, cât era valoarea întregului contract. De altfel, din toamna anului trecut nu s-a mai lucrat nimic pe şantier, partea celulei de depozitare fiind realizată doar 25%, pe când lucrările la zona tehnică (staţiile de sortare şi de tratare mecano-biologică) sunt făcute 75%.

În ianuarie 2015, CJ Cluj a făcut o plângere penală la DNA îndreptată împotriva titularilor contractului de execuţie a CMID, firmele Atzwanger - Ladurner Impianti - Confort - Vel Service, împotriva membrilor asocierii subcontractante - Construcţii Napoca, Napocamin, Panpetrol Com, cât şi a societăţii care trebuia să supervizeze contractele de lucrări, Tahal, dar şi împotriva tuturor persoanelor care se fac vinovate de săvârşirea unor fapte penale faţă de aspectele sesizate. Până la această dată, DNA nu a făcut nici o acuzaţie oficială în acest caz.

Napoca Construcţii: Dacă voi nu mă vreţi, eu vă vreau

Echipa de implementare spune că doreşte să scoată la licitaţie restul de lucrare de la CMID şi că în ultimele luni a realizat documentaţia necesară atribuirii proiectării şi execuţiei a ceea ce a mai rămas de făcut la centrul ecologic de deşeuri din Feleacu.

Doar că Atzwanger şi Napoca Construcţii nu au acceptat decizia CJ şi au atacat rezilierea contractului la Comisia de Adjudecare a Disputelor (CAD), care le-a dat dreptate, iar CJ a atacat la rândul său, la începutul lunii iulie 2015, decizia CAD la Tribunalul de Arbitraj Comercial de la Paris. Noul preşedinte al CJ, Mihai Seplecan, a declarat că, dacă după 55 de zile, de la momentul contestării deciziei, vechiul constructor nu va remedia lucrările neconforme, va trece la scoaterea la licitaţie a restului de lucrare.

"Am cerut constructorilor să remedieze lucrările neconforme, dar nu au fost de acord şi ne-au cerut să plătim înainte circa 7 milioane de lei. Avem toată deschiderea să rezolvăm litigiul cu ei, dar ne înteresează să terminăm cât mai repede noua groapă de gunoi pentru clujeni. În aceste condiţii, preferăm să continuăm lucrările şi să ne judecăm ulterior cu asocierea constructoare, decât să plătim fără nici o garanţie că lucrările neconforme vor fi remediate", a afirmat Seplecan.

Toate aceste ultime proceduri au întârziat şi ele continuarea lucrărilor la centrul de deşeuri cu 8 luni. Este de salutat și faptul că reprezentanţii Comisiei Europene au acceptat ca proiectul să fie susţinut financiar şi după 31 decembrie 2015, din exerciţiul bugetar 2014-2020. Altfel, am fi fost nevoiţi să dăm înapoi banii plătiţi de UE până acum. Despre CMID, cel mai optimist termen de finalizare este 2017, iar Emil Boc a avansat chiar anul 2018! De la lansarea proiectului SMID şi până în prezent, la şefia CJ Cluj s-au perindat trei preşedinţi, Alin Tişe, Horea Uioreanu şi Mihai Seplecan dar şi un preşedinte interimar, Vakar Istvan.