Foto Istoria Parcului Est! Proiectul datează încă din anii ‘60, iar în anii '80 se întindea pe 110 ha, cu pistă de canotaj, ștrand și legătură spre Băile Someșeni

Istoria Parcului Est! Proiectul datează încă din anii ‘60, iar în anii '80 se întindea pe 110 ha, cu pistă de canotaj, ștrand și legătură spre Băile Someșeni
Anii '80

Primăria Cluj-Napoca se pregătește, împreună cu Ordinul Arhitecților din România, să lanseze, în aprilie 2020, concursul international de soluții pentru amenajarea Parcului Est, propus de specialiști și societatea civilă încă din 2013 şi proiect câştigător în cadrul programului de bugetare participativă 2017.

Arhitectul Vasile Mitrea, artizanul cartierelor Clujului şi unul din cei mai apreciaţi specialişti în urbanism, dezvăluie, pentru ZIUA de CLUJ, că proiectul Parcului Est datează încă din anii ‘60, când arhitecta Natalia Helgiu propune “Parcul Tineretului”, prevăzut cu spații destinate agrementului, cât și pentru activități sportive, dar nerealizat niciodată.

Proiectul a fost reluat în 1984 și regândit de către arhitectul Mitrea, care propunea un parc de agrement și sport pentru toate vârstele, cu zone de promenadă, pistă de canotaj, ștrand, un stadion, miniamfiteatru și pavilioane de alimentație publică. Parcul ar fi trebuit să aibă 110 ha, față de cele 54 promise în prezent.

Istoria Parcului Est! Proiectul datează încă din anii ‘60, iar în anii '80 se întindea pe 110 ha, cu pistă de canotaj, ștrand și legătură spre Băile S

APROPO DE PARCUL EST

În anii 1960, un studiu privind poluarea industrială din Cluj-Napoca, semnala că zona de est a municipiului era cea mai afectată – datorită curenţilor V-E veniţi dinspre munţi – şi în acelaşi timp şi zona cea mai lipsită de spaţii verzi pentru destindere. Plecând de la această realitate, se va lansa în 1968 comanda de proiectare pentru realizarea unui parc în zonă (arh. Natalia Helgiu Manduc), denumit atunci “Parcul Tineretului” (azi Parcul Est). Iniţiativa administraţiei se va continua la sfârşitul deceniului şapte prin dragarea primului lac (din cele patru) dintre cartierele Gheorgheni şi Aurel Vlaicu (în curs de finalizare) şi începerea primelor amenajări. Proiectul prevedea atât spaţii destinate agrementului cât şi pentru practicarea unor activităţi sportive. În anii optzeci se considera că deficitul de spaţii verzi se menţine şi printre proiectele nou comandate institutului judeţean de proiectare va fi şi cel pentru “Parcul Est”, în vederea amplificării suprafeţei (ajungându-se la 110 ha) şi unele reconsiderări funcţionale (necesitatea unui cartodrom, a unui strand, a unei zone destinate copiiilor şi altele). Proiectul aprobat (autor arh. Vasile Mitrea) va pune la dispoziţia clujenilor următoarele oferte: spaţii de promenade, extinderea bazei sportive a Combinatului de Utilaj Greu, pavilioane pentru expoziţii, miniamfiteatru, ştrand, debarcadere, spaţii pentru alimentaţia publică spaţii administrative şi de întreţinere ambarcaţiuni. Profitând de prezenţa a patru oglinzi de apă existente şi a unui pârâu, am propus extinderea suprafeţei de apă, ceea ce a permis şi realizarea unei piste de canotaj de 1000/50m şi a unui ştrand “natural” alimentat de Pârâul Becaş (dar se putea opta şi pentru un ştrand alimentat din reţeaua publică cu o amenajare adecvată). În organizarea peisageră a parcului, Pârăul Becaş a fost implicat şi în crearea unor scenario inedite (eleşteu cu vegetaţie sălbatică, ambianţe cromatice, ascunzişuri pentru raţe sălbatice) iar plantaţiile masive urmau să amintească de prezenţa reconfortantă a pădurii.

Proiectul nu se va limita încă numai la suprafaţa ce a servit ca bază dendro-floricolă pentru Ad-ţia Parcurilor şi străzilor, ci se va propune şi o extindere spre nord (între actualele străzi Teodor Mihali şi Între Lacuri) unde fondul construit era minimal şi de slabă calitate. De asemenea, se vor propune legături pietonale sub forma unor promenade verzi, ce vor face legătura la nord cu “Grădina Venus” (ce trebuia realizată în spatele actualei clădiri a Consiliului Judeţean); cu “Grădina de cartier” din ansamblul Aurel Vlaicu sud (unde era proiectată o oglindă de apă şi un spaţiu verde destinat copiiilor şi adulţilor) azi dispărută prin depozitarea molozului din ansamblul în execuţie şi apoi prin realizarea unei hale; şi cu grădina “Expo Flora”, prin subtraversarea str. Aurel Vlaicu, spaţiu verde amenajat (a avut la bază un proiect) ocupat ulterior de diverse construcţii… Iar la est se făcea legărura cu Băile Someşeni şi la sud parcul se unea cu “Grădina cartierului Gheorgheni”, deja amenajată. Această organizare, prin conectarea componentelor menţionate, va fi preluată în “Sistemul urban de agrement şi sport/S.U.A.S”. (1990, arh. Mitrea Vasile) al municipiului, devenind al V-lea subsistem, “Subsistemul Lacuri”.

Dacă înainte de 1989 a fost amplasată doar o singură construcţie (“Casa Ştiinţei şi Tehnicii pentru Tineret”, azi “Hotel Univers T”), după 1989, preconizatul “Parc Est” va deveni un amplasament foarte căutat pentru investiţiile imobiliare iar primăria nu va avea reţineri, aşa cum n-a avut nici în cazul concesionărilor făcute în spaţiile verzi amenajate (circa 20 ha) pentru benzinării, bănci, biserici. Deci după 1990 apar în zona propusului parc: cimitirul militarilor (de ce tocmai aici?); locuinţele militarilor, Oficiul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară, Iulius Business Center, sediu de birouri, Kaufland, ş.a.

Dacă renunţarea la “cartodrom” a permis realizarea “Bazei Sportive Gheorgheni”, restul intervenţiilor ridică semne de întrebare, ca şi ultima intenţie de amplasare aici a “Aquapark-ului”. Amintim că, dacă se respecta H.G. 834/1991 privind condiţiile întăbulării terenului din zonele industriale, cazul “platformei industriale nord” (unde judeţul avea dreptul să decidă), primăria ar fi avut la dispoziţie maximum 100 ha, ce puteau deveni o “monedă de schimb funciară” utilă în multe situaţii.

Trebuie să reamintesc totuşi că municipiul a avut la dispoziţie multe atuu-ri naturale (relief personalizat, bazin hidrografic de invidiat, ţesut în mare parte afânat, curenţi de aer ce diminuează poluarea şi temperează zilele toride, floră diversificată), ce i-ar fi permis să aspire la statutul de oraş ecologic iar urmărirea realizării unui sistem organic de spaţii verzi (cel din 1990 trebuia doar revăzut periodic), ar fi ridicat ştacheta calităţii vieţii la o cotă destul de ridicată în timp ca şi identificarea oraşului. Acum, din cele 110 ha ale parcului iniţial, au mai rămas doar circa 60 ha ce vor deveni tema concursului internaţional ce se doreşte a se lansa.

Desigur, iniţiativele din ultimii ani promit o orientare favorabilă în privinţa politicii din domeniul spaţiilor verzi, dar să nu se uite perseverenţa în realizarea unui ecosistem urban, care să conserve şi rezervaţiile naturale învecinate şi să nu neglijeze aportul cadoului natural al văii Someşului Mic şi al dealurilor învecinate (în 1991 era finalizat şi studiul “Organizarea şi dotarea zonelor de agrement extraurbane pentru municipiul Cluj-Napoca/concediul de scurtă durată” dar…).

(Arh. Vasile Mitrea)    

Intervenții minimale în Parcul Est. Fără aquapark

Pentru pregătirea temei de concurs și a regulamentului, municipalitatea a organizat două dezbateri publice, iar în luna noiembrie a lansat un chestionar online pentru a consulta clujenii și pe toți cei interesați despre cum doresc să arate viitorul parc Est. S-au primit peste 1.200 de răspunsuri.

La ultima dezbatere publică, cea de la începutul lunii februarie 2020, arhitectul Kazmer Kovacs a prezentat elementele de fundamentare care vor sta la baza temei de concurs. Principiile de fond vor ține astfel cont de unicitatea sitului, avându-se practic în vedere o intervenție minimală pentru a se asigura ocrotirea elementelor naturale, având în vedere faptul că în zona viitorului parc trăiesc diverse specii de păsări, cum ar fi silvia de câmp.

Pe partea de principii funcționale, se vor lua în calcul amenajări sportive, locuri de joacă diferențiate pe categorii de vârstă, spații de alimentație publică, iar în interiorul parcului vor predomina grădini urbane, precum și spații naturale neamenajate, cu pasarele de vizitare și pavilioane de observare a faunei sălbatice. La dezbatere au participat arhitecți, activiști de mediu, urbaniști, parlamentari.

Cetățenii au salutat ideea amenajării noului parc în zona de est a municipiului și au venit cu propuneri precum cooptarea unui biolog în echipa care va elabora tema de concurs, diversificarea căilor de acces la parc și legarea acestuia cu alte parcuri din municipiu printr-o rețea de piste de biciclete, utilizarea de echipamente de întreținere în parc complet nepoluante, realizarea unor studii de inundabilitate și biodiversitate.

De asemenea, aquapark-ul se va face în Cluj, dar nu pe această locație. “Avem în analiză alte trei zone din municipiu, astfel încât să lansăm în dezbatere publică un proiect care să mulțumească pe toată lumea”, a declarat primarul Emil Boc.

⇒ Dacă ţi-a plăcut articolul, urmăreşte ZCJ.RO pe FACEBOOK

loading...
Loading...
Comenteaza