Video Foto Levigatul curge de jumătate de an, staţia de epurare încă nu funcţionează

Levigatul curge de jumătate de an, staţia de epurare încă nu funcţionează
| Foto: Szakáts István

Levigatul de la Pata Rât curge deja pe o lungime de 150 m, între Muntele de Gunoi și Centura de Diamant, arată activiştii de mediu.

Conform activiştilor, levigatul este de patru ori mai mult decât în toamnă (40 m). Stația de osmoză inversă tot nu funcționează.

"Aline Tișe (preşedintele Consiliului Judeţean, n. red.) declara că îi va da drumul în februarie. Nu s-a întâmplat. Anul trecut a zis că o va pune în funcțiune toamna. Apoi că iarna. De azi suntem în primăvară.

După 28 de incendii ale rampei de gunoi în 2017, după alunecarea din toamnă a dealului de gunoi peste centura ocolitoare, după formarea lacului de 9 hectare de levigat, după toate promisiunile de a ridica un zid de protecție, de a capta pâraie, de a curăța Marea Neagră de levigat și de a osmoza levigatul concentrat până la urmă tot ce s-a întâmplat a fost că a venit Klarwin / Process Engineering, a adus o stație de osmoză inversă și a instalat-o la Pata Rât în ianuarie 2018. Stația n-a fost pornită niciodată. De ce?

Stația pornită produce zilnic 50 tone de reziduu toxic, un fel de zaț. Inițial, conform proiectului tehnic, era că asta va fi injectat înapoi în depozitul de gunoi prin niște țevi înfipte adânc în miezul dealului. Dar s-a trezit mintea de pe urmă a Stăpânului că nu e bine.

În 2017 dealul de gunoi a fugit peste centura ocolitoare. Atunci s-a făcut o expertiză care a găsit 82.000 tone de mâl depuse în deal, și a l-identificat ca fiind una din cauzele cheie ale alunecării de teren. Iar acum ce facem, tocmai ne pregătim să mai lubrifiem dealul cu niște mâl? Oare nu ne tragem dealul în cap? Să calculăm.

50 tone pe zi înseamnă 73.000 tone în 4 ani. Asta e aproape cât e deja băgat în deal acum. Bun, dar o să meargă stația 4 ani? Sigur. Conform studiului, nivelul levigatului începe la 3 metri adâncime sub nivelul depozitului și este alimentat constant de apa pluvială și izvoare. Niciuna nu se poate opri, ca atare levigatul o să tot curgă. Da, stația ar trebui să meargă nu 4 ani ci non-stop. În doar 10 ani asta înseamnă 182.000 tone de mâl de reinjectat în deal - adică încă de două ori și jumăte de cât e deja acolo.

Pe un teren drept și stabil asta nu ar fi nicio problemă, așa se face peste tot în lume. Dar studiul spune: "Din start depozitul s-a amplasat pe un teren natural în pantă, neamenajat cu o înclinare naturală spre pârâul Zăpodia de 15%. Extinderea depozitului pe un astfel de amplasament fără un studiu iniţial de risc la alunecare, elaborat de operatorul depozitului, a prezentat un permament pericol de instabilitate. Prezenţa levigatului care se scurge spre baza depozitului constituie un factor de antrenare şi de instabilitate pentru materialul depozitului, factor care grăbeşte alunecarea".

Și Muntele de Gunoi tot alunecă. Dar atunci oare cu cât mâl îl mai putem umfla până începe să fugă iar, ca în 2017 toamna? Oare cine își asumă decizia pentru metodă și cantitate? Nimeni. Nimeni nu vrea să rămână de fazan când dealul se prăvale peste drum. Ori dealul s-a mai prăvălit un pic și în iarna asta.

Nimeni asta nu i-a lăsat pe nemți măcar să-și instaleze acele țevi prin care apoi să poată să-și pompeze înapoi zațul rezidual în deal. Nimeni nu o să-i dea drumul la stație. Că îi atârnă Dealul lui Damocles deasupra Centurii - în care a aruncat deja 140 milioane de Euro pentru consolidare - tocmai din cauza alunecărilor.

 

Și așa începe să se releve problema adevărată. Pentru a putea umfla dealul cu sute de mii de tone de mâl, Tișe trebuie să facă acel zid de susținere care să protejeze Centura de Diamant, de Muntele de Gunoi. Studiul recomandă câteva sute de piloți, groși de 600 mm, băgați la 6 m în pâmânt, la 1 m unul de celălalt. (dar stai, asta nu-i tocmai Zidul pe care-l promitea Tișe toamna trecută că-l face în iarna asta indiferent de condițiile meteo? - ba da, e exact ăla). L-a făcut? Nici vorbă, nici nu s-a apucat.

Logic, Tișe o să apară să anunțe următorul termen pentru Marele Zid de la Pata Rât. Dar știe de pe acum că nu-l va respecta nici pe asta. Că baiul ascunde un bai și mai mare. El nu va putea să obțină avizele de la Apele Român pentru construcția Zidului cât timp la prima cupă de excavator îi scapă un lac de levigat de 9 hectare la vale.

Ca să obțină avizele de la Apele Române Tișe trebuie să limiteze debitul lacului. Pentru asta 1. trebuie să devieze pâraiele care alimentează lacul, 2. să osmozeze levigatul spălat în lac de izvoarele din interiorul dealului de gunoi ca să mai scadă nivelul, și 3. să osmozeze levigatul concentrat care șiroaie constant la baza dealului ca să nu-i suie în cap pe cei de la Apele Române și Garda de Mediu că otrăvește pânza freatică, Someșul, Sânnicoară, Apahida - așa cum se întâmplă acum.

Deviatul pâraelor înseamnă avize, exproprieri, licitație, studiu de fezabilitate, proiect tehnic, construcție. 3 ani, ca popa. O să poată să pornească stația de osmoză între timp? Dacă da, stația va produce 55.000 tone de zaț toxic. Unde-i pune? Lângă ăla 82.000 tone de la care a mai fugit dealul odată? Nu-și asumă Nimeni decizia asta, că alunecă până-n Gherla. Apoi mai urmează încă cel puțin 2 ani în care se avizează și se construiește Marele Zid. În acest timp Nimeni nu o să pornească stația - că n-are unde să pună încă 36.500 tone de zaț.

Conform aritmeticii elementare, poate în 5 ani se va putea da drumul la stația de osmoză inversă să lucreze în regim constant", a scris Szakáts István pe Facebook.

Contactat de ZIUA de CLUJ, preşedintele Consiliului Judeţean Cluj, Alin Tişe, declara, în 15 februraie 2018, că procedura de punere în funcţiune a staţiei de osmoză este în plină desfăşurare, că staţia va începe să funcţioneze până la sfârşitul lunii şi că nu există o problemă legat de depozitarea reziduurilor care rămân după epurare.

Alin Tişe a explicat că aceste reziduuri vor fi depozitate în vechea rampă, în urma unei proceduri convenite de comun acord cu firma care se ocupă de închiderea Pata Rât, operaţiune care implică şi o etapă de uscare a resturilor care rămân după epurare.

Amintim că Consiliul Județean (CJ) Cluj a dat ordinul de începere a lucrărilor pentru amenajarea bazinelor de decantare a levigatului și a stației de epurare cu osmoză inversă de la Pata Rât la finele lunii noiembrie 2017. Pentru amplasarea acestora a fost închiriat un teren 5.000 mp; prețul pe care îl va plăti CJ fiind stabilit la finalul unei expertize.

Comenteaza