Metropola Cluj, aruncată la gunoi

Clujul metropolitan a putut accesa peste 82 de milioane de euro, în virtutea titlului de pol naţional de creştere, atribuit de guvern printr-o decizie legislativă în 2008. În viitorul exerciţiu bugetar al Uniunii Europene, oraşele poli de creştere nu mai au acces la bani.

Polii de creştere nu mai sunt eligibili pentru finanţare, în exerciţiul bugetar european din perioada 2014-2020. Aşa se face că planurile administraţiei clujene privind dezvoltarea zonei metropolitane vor fi complet date peste cap. Clujul nu va mai avea prioritate la fonduri europene, în condiţiile în care trebuie să se lupte de pe aceeaşi poziţie cu toate oraşele din regiunea Nord-Vest. Titlul de pol naţional de creştere i-ar fi oferit posibilitatea să acceseze separat o parte din banii destinaţi regiunii Nord-Vest. De altfel, în 2009, fostul primar Sorin Apostu a profitat din plin de titlul de pol naţional de creştere, astfel că a pus bazele Asociaţiei Zona Metropolitană, structură cu care a reuşit să atragă finanţări importante pentru o serie din proiectele celebre ale Clujului.

Noul plan regional de dezvoltare, ce va fi finanţat în următorul exerciuţiu bugetar al Uniunii Europene, ar urma să se aprobe până la finele lunii martie, a anunţat şeful Agenţiei Regionale de Dezvoltare Nord-Vest, Marcel Boloş. El a explicat că regiunea Nord-Vest va putea să atragă, în următorii şase ani, o sumă impresionantă, de 1 miliard de euro. Banii sunt mult mai mulţi decât în programul bugetar anterior. Cu toate acestea, Clujul va avea mult de pierdut, având în vedere că polii naţionali de creştere au mai sunt eligibili pentru finanţare în noua etapă de finanţare.

„Pe lege, polii de creştere vor rămâne, însă, din păcate aceştia nu vor mai fi beneficiari eligibili în noul program de finanţare. Cel puţin la acest moment, polii de creştere nu au fost incluşi în lista de finanţare", a destăinuit Boloş. El a apreciat că autorităţile locale şi judeţene vor putea, desigur să facă parteneriate şi să depună proiecte pentru dezvoltare integrată, însă, Clujul nu va mai dispune de fondurile care i s-au alocat anterior pe criteriul titlului de pol naţional de creştere. Altfel spus, prioritatea pe care judeţul Cluj a avut-o la accesarea sumei de circa 82 de milioane de euro, împreună cu municipiul Cluj-Napoca şi cu celelate 17 localităţi care au aderat la zona metropolitană, va dispărea complet.

În viitorul exeerciţiu bugetar al UE, municipiul Cluj Napoca va avea obligaţia să depună proiecte ingenioase şi să se lupte de pe exact aceeaşi poziţie, cu toate celelalte municipii din regiunea nord-vest, pentru a avea acces la fondurile europene de dezvoltare. În 2008, administraţia centrală dispunea constituirea oraşelor poli de creştere şi a oraşelor poli de dezvoltare în baza unei strategii ce viza dezvoltarea integrată a comunităţilor din cele 8 regiuni de dezvoltare. La acea vreme primarul Clujului era Sorin Apostu. Pentru a putea accesa suma de peste 82 de milioane de euro, la care Clujul avea prioritate în calitatea sa de pol naţional de creştere, a pus bazele Asociaţiei Zona Metropolitană Cluj. La această asociaţie a aderat şi Consiliul Judeţean dar şi alte 17 localităţi din vecinătatea municipiului. La nivelul Asociaţiei a fost elaborat un Plan Integrat de Dezvoltare Urbană (PIDU), în care au fost prioritizate cele mai importante proiecte pentru care urmau să se acceze fonduri europene.
Sigur, Apostu a avut grijă ca la prima etapă de finanţare să includă, în mare parte, proiecte care vizau strict dezvoltarea municipiului Cluj-Napoca, şi mai puţin proiecte care vizau comunităţile din zona rurală. Concret, s-au obţinut bani pentru modernizarea Parcului Central, pentru reabilitarea liniei de tramvai, pentru crearea unui centru de industrii creative şi nu numai. În baza aceluiaşi PIDU s-a aplicat şi proiectul sistemului de tiketing, dar şi cel al pistei de biciclete, de pe urma cărora vor avea beneficii şi localităţile Floreşti şi Apahida. Consiliul Judeţean a reuşit, tot prin PIDU, să acceseze finanţări pentru o serie de proiecte sociale (gestionate de Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului), dar şi pentru extinderea parcului industrial Tetarom I şi pentru înfiinţarea Tetarom IV.

În prezent au mai rămas de cheltuit circa 12 milioane de euro, din economiile rezultate prin procedurile de achiziţii desfăşurate pentru proiectele deja implementate sau pentru ce urmează să se implemneteze, astfel, atât Consiliul Judeţean cât şi Primăria Cluj-Napoca, au primit aprobare pentru a realiza investiţii de reabilitare a unor drumuri judeţene, respectiv pentru modernizarea străzii Făgetului. Autorităţile clujene şi-au făcut planuri mari în privina continuării programului de finanţare pentru zona metropolitană, însă, dată fiind situaţia actuală, începând de anul acesta va avea obligaţia să-şi creeze cu totul alte strategii de dezvoltare.

Explicatie foto: Parcul a fost reabilitat pe bani metropolitani/ foto Ioana Tohat