Morminte cu termen de valabilitate la Cluj: şase ani să-ţi dezgropi morţii

Morminte cu termen de valabilitate la Cluj: şase ani să-ţi dezgropi morţii
Clujenii nu pot muri în propriul oraş din motive birocratice care îi ţin la distanţă de locurile de veci unde le sunt înmormântate familiile.

Primăria a permis extinderea cimitirului Grădini Mănăştur în zona străzii Frunzişului, la o distanţă mai mică decât cea legală de proprietăţile private din zonă. În acest mod a ajuns în litigiu în instanţă cu o firmă care cere strămutarea a 200 de locuri de veci. Până la soluţionarea cauzei, înhumările sunt interzise. În schimb, aparţinătorii decedaţilor sunt disperaţi şi cer primăriei să nu se atingă de locurile de veci, mai ales că unora le expiră concesiunile în 2020. Zoe Buz şi-a înmormântat băiatul în Cimitirul Grădini Mănăştur. Mai precis, primăria i-a concesionat un loc de veci în extinderea dintre străzile Frunzişului şi Gheorghe Dima. Concesiunea este pe perioada 2000-2020. Locul de veci concesionat de primărie este la o distanţa mai mică de 53 de metri faţă de proprietăţile private din zonă. Legea cere 53 de metri între ultimul loc de veci şi terenuri private.

„Ce se va întâmpla la expirarea concesiunii? O să-l scoată pe băiatul meu din pământ? Primăria îmi răspunde într-o adresă că este în litigiu cu o firmă privată care cere strămutarea locurilor de veci care sunt la o distanţă mai mică de 53 de metri faţă de terenul său. Sunt aproximativ zece rânduri a câtre 50 de morminte în situaţia aceasta. 500 de morţi care trebuie mutaţi. Până când nu se termină procesul, în cimitir nu se mai pot face înmormântări. Dacă noi murim, nu putem să fim înhumaţi lângă fiul nostru şi lângă restul familiei. Mai mult, primăria a permis distrugerea acestor locuri de veci din extinderea cimitirului. Nu se mai întreţine nimic şi nici noi nu suntem lăsaţi să ne îngrijim mormintele că, cică, nu lucrăm cu firme autorizate. Noi am lucrat cu o persoană care se ocupă de când lumea de lucrările din cimitir, domnul Cucu. Am găsit mormintele distruse şi am făcut sesizări la conducerea cimitirului, dar degeaba. Mai mult, ni s-au cerut bani pentru lucrări la morminte care nu s-au făcut şi am primit ameninţări că nu vom mai găsi monumentele funerare", a atras atenţia Zoe Buz.

Clujeanca nu este singura în această situaţie, ceilalţi aparţinători ai morţilor din extensia cimitirului sunt la fel de nemulţumiţi. Primăria clujeană a fost acţionată în instanţă în 2012 de societatea Asus care deţine un teren de peste 3.000 de metri pătraţi în zona Frunzişului şi a extensiei cimitirului Grădini Mănăştur. Aceştia cer retragerea cimitirului la 53 de metri de proprietatea lor, aşa cum spune legea. Procesul are termen în 16 aprilie.

Mai mult, instanţa a interzis, printr-o ordonanţă preşedinţială din 2012, înhumările în cimitirul Grădini Mănăştur, hotărând „sistarea lucrărilor de săpare a locurilor de veci în cimitirul de pe varianta Mănăştur Zorilor la o distanţă mai mică de 53 de metri faţă de limita de propritate cu terenul reclamantei".

Asus vrea să construiască pe terenul deţinut în proprietate, invocând Planul Urbanistic Zonal aprobat de primăriei în zonă pentru ansamblul rezidenţial Tower. În schimb, juriştii primăriei susţin în întâmpinări că a existat un Plan Urbanistic de Detaliu eliberat pentru fostul proprietar al terenului, Nic Star, pe terenul de 3.190 mp de pe Frunzişului pentru amenajarea unui cimitir privat. Aşa că acesta este singura destinaţie legală pe care o poate avea terenul, nicidecum pentru locuinţe.

În schimb, Asus susţine în dosarul împotriva primăriei că este în litigiu cu societatea VSV Inves Grup, deţinută de Sorin Vamoş, un alt proprietar de terenuri aflate în vecinătatea cimitirului Grădini Mănăştur. Societatea le cere să nu amenajeze un cimitir privat, având în vedere faptul că primăria a permis printr-un Plan Urbanistic Zonal (PUZ) construirea de locuinţe în zona cimitirului.

Ileana Balibanu şi societatea VSV Invest Grup au o decizie definitivă şi irevocabilă a instanţei, din 2012, care obligă primăria să mute mai multe morminte din cimitirul Grădini Mănăştur pentru că amenajarea acestora prejudiciază interesele unor proprietari de terenuri incluse într-o documentaţie aprobată pentru proiectul imobiliar Tower în 2007. Proprietarii de terenuri din PUZ respectiv susţin că primăria le-a limitat dreptul de a construi prin modul în care a permis extinderea cimitirului, fără avize şi fără să respecte distanţele legale faţă de vecinătăţi. Sentinţa nu a mai fost pusă în executare, după un scandal în Consiliul Local, din toamna lui 2012. Primarul Emil Boc s-a apucat să o atace personal pe fosta consilieră locală PNL Steluţa Cătăniciu, după ce aceasta i-a cerut soluţii privind deblocarea situaţiei şi explicaţii legate de vinovaţii care au adus primăria să dezgroape morţii, la propriu.

Secretarul municipiului, Aurora Roşca, explica, în 2012, că în faza executării silite, dacă se va cere punerea în execuţie a acesteia, primăria va invoca încălcarea dreptului de proprietate al persoanelor care au rude înmormântate pe parcela care trebuie eliberată, având în vedere că locurile de veci sunt concesionate, iar beneficiarii au drept de folosinţă asupra terenului şi sunt proprietari pe monumentele funerare. Şeful Serviciului cimitire al primăriei, Camelia Rarău, declara că nu este vina instituţiei, mai ales că din anul 1998 municipalitatea a perfectat mai multe schimburi de terenuri şi a obţinut 14 parcele de teren pentru mărirea acestuia, pe care s-au făcut deja înhumări.

"Cu morţii la 30 de centimetri de terenul meu cine credeţi că îmi mai cumpără mie apartamente (terenul de peste 2.800 de metri părtraţi deţinut de VSV Invest Grup face parte dintr-un PUZ - Tower care permite construirea de locuinţe sau alte funcţiuni - n. red.)?", declara Vamoş. Acesta mai preciza că este dispus la negocieri cu primăria şi a indicat că terenul său valorează 1,5 milioane de euro.

PUZ-urile Tower şi Bărbos au fost aprobate chiar de primărie în zona străzii Frunzişului şi cea a cimitirului Mănăştur şi prevedeau construirea unui ansamblu de locuinţe. Iniţial era vorba despre un teren de peste 1,3 hectare pe care urma să se ridice trei clădiri-turn de 16 etaje. Primarul Emil Boc nu a putut fi contactat pentru a preciza dacă primăria a negociat cu proprietarii privaţi din zona cimitirului Grădini Mănăştur pentru deblocarea situaţiei.


Luminiţa SILEA
Alin GOLBAN

Comenteaza