„Ne spălăm cu apă de prin tăuri şi-om ajunge să ne dăm în cap pentru ea"(I)

„Ne spălăm cu apă de prin tăuri şi-om ajunge să ne dăm în cap pentru ea
Sătenii din Boju ar da oricât să se vadă şi ei cu apă şi cu gaz în case. O primă încercare pentru introducerea gazului s-a încheiat cu disparţia banilor. Cât despre reţeaua de apă, li cere să se descurce cu apa de prin văi, până în 2018.

Oamenii dintr-o localitate aflată la nici 15 km de municipiul Cluj-Napoca trăiesc în fiecare zi o dramă, nevând posibilitatea de a se folosi de apă într-un mod civilizat şi normal. Pentru mulţi dintre ei, singura sursă de apă rămâne fântâna. Alţii se văd nevoiţi să care apa cu căruţa, iar cei mai norocoşi au fost legaţi la câteva sisteme de captare, ce asigură apă de prin văile satului. Căldura toridă îi obligă însă pe oamenii din Boju să-şi raţioneze execesiv şi această apă. Pentru că unii folosesc mai mult, alţii mai puţin, deseori se ajunge la discuţii divergente. „Vom ajunge să ne dăm în cap din pricina aceasta", şi-a exprimat îngrijorarea Cornelia Duca, o localnică.

Autorităţile clujene se tot laudă că reprezintă capitala Transilvaniei, Cluj-Napoca, oraş de de cinci stele în care s-a investit masiv în ultimii ani, în special în reţele de utilităţi. Cu toate acestea, în Cluj mai există destule sate care nu dispun nici de apă, nici de gaz, unele nici chiar de curent electric. Satul Boju din comuna Cojocna este un exemplu în sensul acesta, având în vedere că în ultimii 20 de ani, autorităţile locale şi judeţene n-au mişcat un deget pentru a le îmbunătăţi viaţa localnicilor. În toamna anului trecut, după multiple intervenţii, s-a asfaltat şoseaua principală (aceasta fiind legată de centura Vâlcele - Apahida prin satul Pata), însă, toate celelalte străduţe adiacente au rămas la stadiul de dinainte: uliţe din pământ, cu pietriş aruncat ici-colo, greu accesibile şi pe jos, şi cu maşina.

Cea mai grea durere pentru oamenii din Boju rămâne, însă, lipsa apei potabile. „Nimeni nu face nimic pentru noi. Acum avem şi primar din satul nostru şi credeam că se va schimba ceva, dar nimic. De când se tot accesează fonduri europene, trebuia să se gândească cinvea la noi. Aici suntem o familie întreagă, copii, părinţi, bunici, cum putem trăi aşa, tot cărând apă? De fapt pe toată partea asta de stradă nu avem apă deloc. Aducem cu cărăţul de pe unde se poate. Am două bătrâne neputincioase în casă, una de 90 şi una de 80 de ani. Au nevoie mereu să fie spălate. Cum să ne mai descurcăm aşa pe căldurile acestea. Este cu atât mai revoltător că satul Pata, aflat la nici 4 km de noi are şi apă şi gaz. Am vrea să fim şi noi legaţi de reţeaua lor, să avem apă de la Cluj însă ni se spune să mai aşteptăm până în 2018. Păi murim până atunci. Şi apa de pe dealuri s-a împuţinat, râurile au secat. Nici animalele nu mai au de unde bea. Cât să mai rezistăm aşa?", a relatat, cu disperare, Cornelia Duca.

 

Din ceea ce povestesc localnicii, responsabil de situaţia satului ar fi consilierul local PNL Iacob Câmpean, zis Biţa. Încă dinainte de 2000 acesta s-ar fi angajat, împreună cu câţiva săteni de vază din sat, să introducă reţeaua de gaz în sat. Maria Baciu povesteşte că s-a înfiinţat un comitet special, care ar fi organizat inclusiv o licitaţie: „Oamenii din sat au dat bani mulţi la vremea aceea. S-a dat de la 700 până la 1.500 de lei. A fost adus inclusiv un domn care s-a prezentat ca fiind de la Romgaz. A fost selectată o firmă din Turda, Instalatorul Potaisa, conform datelor din procesul verbal. Această firmă a săpat nişte şanţuri, s-au cumpărat şi nişte ţevi. Din sumele care s-au dat, o bună parte din bani au dispărut şi nimeni nu ştie nimic". Grav este că ţevile care au fost cumpărate pentru gaz de către toţi sătenii, au fost luate pentru a se construi reţele de captare, de care beneficiază doar unii dintre ei. „După cum vedeţi, gardurile de la casă s-au lăsat în pământ din pricina şanţurilor care au fost săpate şi lăsate foarte mult timp aşa. Noi am fost nevoiţi să le astupăm ca să nu avem parte de alte probleme. Ţevile care au stat nefolosite au fost luate, pentru câteva persoane care şi-au tras apă. Există şi plângeri la poliţie făcute pe tema aceasta", a comentat Vasile Marta.

 

Sătenii din Boju spun că Iacob Câmpean este responsabil de toate acestea . Şi cum pierderea banilor pentru gaz n-a fost suficientă, anul trecut unii localnici s-au lăsat convinşi să adune bani şi pentru sistemul de captare de apă, de care au fost legaţi. Nu toţi, însă, beneficiază de acest sistem. „Mie mi-a spus foarte clar Biţa că atâta timp cât el este consilierul satului, eu n-am să văd apă în casă. Dar până la urmă nici nu mă plâng de asta. Ce rost are să plătesc pentru o apă care vine de prin toate tăurile şi aia când şi când. E o apă murdară. Animalele o foloseu şi ai noştri plătesc pentru ea şi o folosesc de bună. Noi avem nevoie de apă de la Cluj", a povestit Vasile Călugăr. Valeria Sabău s-a declarat şi ea revoltată de comportamnetul consilierului Biţa: „Am plătit 12 milioane şi mi-a dat chitanţă pentru trei milioane. Şi apa vine cu presiune uneori, alteori deloc. I-am spus lui Biţa şi primariului, când or fost aici şi s-a răstit la noi, că el n-are vreme de astea. Apoi deunăzi fata mea s-a întâlnit cu el. A întrebat-o: ai apă, tu? Şi ea i-a răspuns: păi când am avut nevoie de tine nu te-a interesat. Şi el i-a spus că-i o proastă".

Aurelia Crăciun a povestit la rândul ei că a plătit pentru reţeaua de apă 1.250 de lei şi a primit chitanţa de la Biţa pentru suma de 300 de lei: „Oricum, nu folosim apa, pentru că este puţină, să n-o consumăm. Mai ales că ne-au pus şi ceasuri acum. Nu înţeleg de ce, că doar noi am plătit şi reţelele şi este apa noastră, din sat. Nu ştiu eu să citesc ceasul, de-aia sunt curioasă, când or veni, cât ne-or cere. Ei pot cere cât vor, de vreme ce eu nu ştiu citi de pe ceas". Maria Baciu spune că în permanenţă consilierul Iacob Câmpean, zis Biţa, se pretează la excese de putere, interzicându-le oamenilor să se întâlnească, să comunice între ei. „Nu suntem lăsaţi să ne întâlnim la căminul cultural. Biţa ne-a luat cheia pe motiv că nu avem ce să vorbim. În mai multe rânduri, în faţa oamenilor, m-a făcut proastă. Dacă întreb despre banii de gaz el spune că sunt proastă", a spus Maria Baciu. Şi ea şi Aurelia Crăciun au subliniat că oamenii din Boju ar fi dispuşi să dea atât cât ar fi nevoie pentru ca satul să fie legat de reţeaua de apă a Clujului. „Noi vrem să băgăm apa pe banii noştri, având în vedere că reţeaua e trasă până în Pata şi n-ar fi o treabă prea complicată. Am făcut toate actele necesare. Am fost la Consiliul Judeţean, arhitectul şef mi-a spus că se poate. Am început demersurile, am cerut avize şi apoi când am ajuns la Compania de Apă Someş am fost blocată. Mi s-a spus că ei au programul lor de finanţare şi că trebuie să aşteptăm până în 2018. Dar oamenii nu mai pot aştepta atât. Este absurd să vrei să plăteşti dar să nu te ia nimeni în seamă", a spus Maria Baciu.

În ediţia viitoare vă vom prezenta şi poziţia Primăriei şi a consilierului Iacob Câmpean, legat de situaţia relatată de sătenii din Boju.

UPDATE Citeşte aici a doua parte a materialului de presă

Comenteaza