Oraşul candidat la Capitală Culturală Europeană, cu romii care fac colectarea selectivă în stradă GALERIE FOTO

Oraşul candidat la Capitală Culturală Europeană, cu romii care fac colectarea selectivă în stradă GALERIE FOTO
În Cluj-Napoca, oraş cu deziderat de Capitală Culturală Europeană, pe lângă că nu se strâng deşeurile menajere, au ieşit în stradă şi romii de la Pata Rât care se ocupau de colectarea selectivă pe platformă temporară de stocare de lângă fosta rampă a oraşului, închisă de Garda de Mediu.

„O să înotăm în gunoi dacă nu se face ceva" a sintetizat viitorul apropiat al Clujului directorul Societăţii Salprest Rampă, Eugen Vereş. Romii care trăiesc lângă şi din groapa de gunoi a oraşului s-au adunat la porţile platformei de stocare a deşeurilor închise de comisarii de mediu ca să-şi ceară „pâinea" înapoi. Ei sunt cei care fac colectarea selectivă în oraşul de cinci stele Cluj-Napoca. Comisia formată din specialişti ai autorităţilor publice din oraş declară situaţia drept „încâlcită", dar nu are nicio soluţie unde să fie depozitat gunoiul clujenilor.

Maşinile societăţii Brantner au strâns ieri deşeurile din zona de case din cartierul Gheorgheni. Maşinile Rosal nu mai pot încărca gunoiul. „Toate recipientele noastre de 30 de metri cubi sunt pline. Aşteptăm un răspuns privind situaţia platformei de la Pata Rât. În funcţie de acesta vom vedea ce e de făcut cu depozitarea", a spus şeful Rosal Cluj, cel de-al doilea operator de salubritate din Cluj-Napoca.

Platforma de depozitare de la Pata Rât este închisă. O comisie formată din reprezentanţi ai tuturor instituţiilor publice cu tangenţe directe în chestiunea deşeurilor s-a deplasat ieri la faţa locului pentru a se convinge că decizia Gărzii de Mediu de a sista depozitarea deşeurilor la Pata Rât este nejustificată.

Pe platforma temporară de la Pata Rât de lângă vechea rampă, sigilată în 2010 cu jandarmii, i-au aşteptat romii. Aceştia lucrau pe această platformă şi se făceau colectarea selectivă. Peste 200 de romi şi-au cerut „pita" înapoi şi au scandat pentru deschiderea rampei. Ei au copii la şcoală şi veniturile şi le realizează din activitatea de pe rampă. Directorul Salprest Rampă, Eugen Vereş, a aşteptat comisia cu acuze la adresa rău-voitorilor de la Bucureşti, a imixtiunilor politicului în activitatea de depozitare a gunoiului de la Cluj şi a anunţat că la finalul lunii are termen în procesul prin care a atacat decizia Gărzii de Mediu de a sista depozitarea deşeurilor pe platformă. Reprezentanţii comisiei, dintre care oficiali de la Agenţia de Mediu, Garda de Mediu sau directorii tehnici din Consiliul Judeţean şi primărie, au declarat că situaţia este "încâlcită". Cu toate acestea, directorul Gărzii de Mediu, Bogdan Costea, a declarat că până la obţinerea autorizaţiei de mediu, în 15 decembrie, platforma va rămâne închisă, iar depozitarea se va face cu riscul unor sancţiuni - amenzi şi închisoare.


Salprest trebuie să facă dovada proprietăţii terenului pe care s-a amenajat platforma temporară care în prezent este al nimănui, deoarece nici primăria, nici Vereş nu au rezolvat respectiva situaţie. Acum câţiva ani proprietari din Someşeni reclamau că vechea groapă de gunoi s-a extins pe terenurile oamenilor şi cereau autorităţii locale să rezolve problema - să fie puşi în posesie, apoi despăgubiţi. Acest lucru nu s-a întâmplat. „O să înotăm în gunoaie dacă nu se face ceva. Pe rampa veche creşte iarba, doar nu eram nebun să duc gunoiele acolo. Dacă le duceam, atunci se putea vedea", a afirmat Vereş.

O posibilă deblocare

„Având în vedere contestaţia pe care Vereş a făcut-o la Judecătoria Cluj înpotriva deciziei Gărzii de Mediu prin care s-a dat amendă şi s-a sistat activitatea platformei temporare de stocare a deşeurilor din vecinătatea vechii gropi de la Pata Rât, conform Ordonanţei nr. 2 din 2001, art. 32. al. 3, se suspendă de la executare respectiva decizie. Din perspectiva acestor prevederi legale, rampa poate fi folosită şi se pot depozita deşeuri în continuare aici. Noi, în continuare nu avem rolul decât de a oferi suport pentru acest operator al rampei, care este unul privat. În momentul în care a primit o autorizaţie de mediu, atunci cu siguranţă a avut acte pe teren", a declarat, pentru ZIUA de CLUJ, purtătorul de cuvânt al primăriei, Oana Buzatu. În legătură cu activitatea de ridicat deşeurile de la asociaţiile de locatari şi de la clujeni, persoane fizice şi juridice, operatorii sunt obligaţi să-şi îndeplinească contactele, adaugă acesta. „În caz contrar, dacă cineva are probleme şi nu i se ridică gunoiul trebuie să sesizeze primăria şi noi mergem cu somaţii şi amenzi pentru că operatorii din Cluj-Napoca (Brantner şi Rosal - n. red.) au obligaţii contractuale faţă de clujeni şi faţă de primărie", a completat Buzatu. Oficialii de la Garda de Mediu Cluj spun că platforma nu are autorizaţie de mediu şi că procedura este în curs. Mai mult, directorul Bogdan Costea susţine că nu este la curent cu vreo suspendare a deciziei Gărzii de Mediu de sistare a depozităriii şi că nu a primit nicio copie privind acţiunea intentată la judecătorie.

 

Comenteaza