Pactul pentru mobilitate. Cum renunțăm la volan și urcăm în autobuz

Pactul pentru mobilitate. Cum renunțăm la volan și urcăm în autobuz

Un studiu realizat la Cluj arată că demersurile municipalității de a face transportul public mai atractiv sunt încă timide.

Centrul Cultural Clujean a lansat programul Cluj 2.1 | Fondul de inovare, care are ca obiectiv studiul unora dintre probleme cu care se confruntă orașul. Și e foarte limpede că orașul se confruntă cu problema traficului auto, așa încât prima temă a fost legată de mobilitate. Așa a apărut Pactul de mobilitate, care a cuprins zeci de specialiști.


Membrii pactului au realizat experimente care să arate cum poate fi îmbunătățit transportul public. Au constatat că lucrurile merg spre bine, dar că sunt numai la început. Și că, logic, deocamdată, cei mai mulți dintre locuitorii orașului continuă să se deplaseze cu mașina personală.

 

200.000

de mașini circulă prin Cluj. Aceasta este însă o cifră aproximativă. Primarul Emil Boc a arătat că sunt 157.000 de vehicule înmatriculate în Cluj-Napoca, la care se adaugă 25.000 de mașini înmatriculate în afara municipiului (cu referire la numeroasele mașini ale unor firme; acestea sunt înmatriculate în București sau Ilfov, dar circulă în Cluj) și 18.000 de automobile care aparțin studenților.

Experimentul pus la cale de echipa pactului a fost o comparație între timpul de deplasare din cartiere către un loc din centru, care a fost ales Liceul ‘’Nicolae Bălcescu’’. Cei care s-au deplasat cu mașinile au ajuns, în medie, cu 7 minute și jumătate mai rapid decât cei care au folosit mijloacele de transport în comun. Pe cartiere, din Mărăști numai cu două minute mai repede, din Gheorgheni, Mănăștur și Grigorescu, cu cinci, din Iris, cu 17 minute.

‘’Măsurile care au fost luate până acum, de exemplu banda dedicată, sunt bune. Clujul este un pionier la nivel național, în ceea ce privește descurajarea deplasării cu mașinile personale, însă este doar la început’’, a spus Ștefan Teișanu, directorul Centrului Cultural Clujean.


Pe de altă parte, primele rezultate ale studiului arată și că orașul nu este suficient  de bine acoperit de transportul public. ‘’Se construiesc cartiere noi, iar transportul în comun ar trebui să observe acest lucru și să fie prietenos cu rezidenții de acolo. Momentan, transportul public este prezent, dar mai trebuie umblat la frecvența curselor’’, a spus și Ana Maria Vrabie, directorul Cluj 2.1.


Concluziile experimentelor au fost prezentate luni, în cadrul conferinței Dialoguri Urbane. Trei reprezentanți ai unor administrații străine au venit să împărtășească din experiența lor: Jaclyn Youngblood și Brian Kennedy au sosit din Statele Unite ale Americii (Boston și Pittsburg), iar Leo Lades, cercetător EPA, a vorbit despre transportul public din Dublin, Irlanda. La conferință a fost prezent și primarul Clujului, Emil Boc, care a subliniat exact faptul că se află în căutarea de soluții pentru ca locuitorii orașului să fie atrași de transportul public.

Comenteaza