Paradox la deszăpezire: drumul e "negru", maşinile se blochează de utilaje în parcări

Rosal şi Brantner şi-au realizat ţinta fixată de primărie după cel de-al doilea val de ninsoare: drumul a fost negru ca şi maşinile clujenilor, înzăpezite chiar în urma intervenţiilor celor două societăţi.

Prima ninsoare a la Cluj aduce pe masa primăriei facturi de onorat de peste 100.000 de lei pe sector. Primarul e mulţumit şi de intervenţiile operatorilor la cel de al doilea val de nisoare: mirrcuri drumul a fost "negru". Oraşul, în schimb, e plin de maşini înglodate de lamele de deszăpezire, de mormane şi de brazde de zăpadă. Staţiile mijloacelor de transport în comun sau trecerile de pietoni bălteau de la zăpada topită de sare.

A doua ninsoare a la Cluj. Noaptea de 11 spre 12 decembrie. La dispeceratul Rosal se fac glume cu cetăţeni nemulţumiţi că societatea le-a avariat autorismele în timpul acţiunilor de îndepărtare a zăpezii de pe partea carosabilă. În staţie, dispecerul care coordonează lamele de îndepărtat zăpada întreabă dacă suntem cu „SUV-ul de 16.000 de euro" şi urcăm strada Uliului. La două ore de la debutul ninsorii, circulam pe ruta Zorilor - Mănăştur - Grigorescu. Eram motorizaţi 4x4, dar maşina costa mai mult de 16.000. Gluma era una internă. Povestea o aflăm când inspectăm străzile în pantă de pe sectorul I - Rosetti, Tăietura Turcului sau Uliului. Un cetăţean cu o Dacia Duster a venit la Rosal Cluj să ceară despăgubiri pentru că, la deszăpezire, acesteia i s-ar fi dus vopseaua. „Ne-a spus că de la reprezentanţă i-au confirmat că, în câţiva ani o să i se ducă vopseaua de pe maşină din cauza zăpezii şi a materialului antiderapant cu care i s-ar fi împroşcat maşina. Ne-a cerut 3.000 de euro. A pus şi reclamaţie pe domnuleprimar.ro", a explicat şeful Rosal. El a monitorizat personal modul în care oamenii săi au deszăpezit străzile din sectorul de intervenţie. Acesta a menţionat că societatea n-are procese cu cetăţenii pe tema avariilor produse în urma activităţii prestate de societatea. Cu toate acestea, şeful societăţii susţine că „nervii" oamenilor de la tehnic sunt testaţi permanent. „O doamnă de pe Edgar Quinet a venit, după ce noi am intervenit pe gratis pe respectiva arteră, o stradă privată, la rugămintea unor cetăţeni, să ne spună că trebuie să-i plătim geamul spart, cică în urma acţiunii de deszăpezire", au explicat reprezentanţii operatorului de salubritate. În jurul orei 23:00, în noaptea de marţi spre miercuri, se circula în municipiu. Drumul era „dalmaţian", dar utilajele erau în acţiune pe ambele sectoare.

Ţinta fixată de mai-marii administraţiei pentru firmele de salubritate a vizat ca, în dimineaţa de miercuri, drumul să fie „negru". La fel şi zonele trecerilor de pietoni şi ale staţiilor mijloacelor de transport în comun. Paradoxul dimineţii de miercuri a fost însă altul. Dacă drumul era "negru", iar firmele şi-au îndeplinit misiunea trasată de primărie şi au bifat căsuţa certitudinii că li se va plăti facura de deszăpezire, noi şoferii n-au putut să ne bucurăm de minune. Dacă ninsoarea a la Cluj nu reuşeşte să te înzăpezească, firmele de salubrizare cu siguranţă o vor face. Chiar dacă le laşi câţiva metri de zona de parcare unde se depozitează zăpada de pe carosabil, lamele societăţii care deszăpezeşte sectorul în care locuieşti pot proceda într-un singur mod: să clădească zăpada fix pe maşina ta. Până şi glumele de dispecerat sunt mai uşor de înţeles decât logica de la deszăpezire. Drumul e negru, dar nu poţi să circuli pe el pentru că firmele ţi-au blocat maşina în zăpadă.

Cu orice cost, drumul este negru, dacă se opreşte ninsoarea. Totuşi, oraşul cade pradă mormanelor de mâzgă care rămân în urma utilajelor de deszăpezire. Staţiile mijloacelor de transport în comun sunt adevărate mini-mlaştini. În oraş se circulă, în condiţii de iarnă, dar se circulă.

La prima zăpadă care a căzut la finalul săptămânii trecute s-au tăiat deja facturile de deszăpezire către primărie de către operatorii de salubritate. Peste 100.000 de lei per sector, costă prima ninsoare a la Cluj, potrivit informaţiilor ZIUA de CLUJ, chiar dacă munţii de zăpadă tronează pe trotuare, treceri de pietoni, blochează maşini sau înglodează clujenii. Aceleaşi surse spun că era şi mai rău în oraş dacă operatorii de salubritate respectau contractul cu primăria şi deszăpezeau oraşul cu 70% nisip şi 30% sare. Aşa, se face deszăpezire numai cu sare, iar administraţia mai taie din facturile operatorilor. În acestea condiţii, la primăvară şi firmele aflate în contract cu primăria pe partea de modernizare şi întreţinerea a străzilor - Diferit şi Kiat - vor avea de lucru pentru a astupa gropile pe care sarea le va aduce în Cluj-Napoca în urma procesului de îngheţ-dezgheţ.

Primarul Emil Boc a declarat ieri, în cadrul conferinţei de presă săptămânale, că ambele societăţi care se ocupă de salubrizarea străzilor au făcut faţă şi celui de-al doilea val de ninsoare. „Rosal a intervenit cu 19 utilaje şi 450 de tone de material antiderapant pe sectorul I iar Brantner cu 14 utilaje şi cu 110 de tone de material antiderapant pe sectorul II. Sunt la curent cu plângerile cetăţenilor referitoare la modul în care s-a intervenit. Ele vin de la oameni care stau pe artere urgenţa trei. Este normal ca toată lumea să vrea să se intervină peste tot la primul fulg de nea, însă nu se poate. Mai întâi utilajele intervin pe străzile principale, apoi pe urgenţa doi şi apoi, pe arterele secundare, urgenţa trei. Nu au fost întârzieri pe niciunul din cele două sectoare la deszăpezire", a sintetizitat primarul acţiunea de după cel de al doilea val de ninsoare. Consilierii locali vor discuta la şedinţa de mâine un proiect de hotărâre care vizează majorarea tarifelor pentru activitatea de salubrizare stradală. Cu aproape 10%.