Planurile pentru infrastructura viitorului, dezvăluite în strategie: legături între oraş şi A3, centuri ocolitoare şi centrul pietonal

Strategia de Dezvoltare a municipiului Cluj-Napoca, documentul care cuprinde o serie de aspecte şi elementele cheie care ar putea contribui la dezvoltarea oraşului, aduce în vizor o serie de proiecte menite să ajute la dezvoltarea infrastructurii din zona Clujului. Prevăzute şi în noul Plan Urbanistic General (PUG), propunerile aduc lucrări care ar urma să îi ofere oraşului o nouă structură.

Arhitecţii Şerban Ţigănaş şi Eugen Pănescu au colaborat pentru realizarea capitolului dedicat planificării spaţiale în cadrul dezvoltării urbane. Conform acestora, dezvoltarea urbană se datorează strategiilor, dar şi impulsului investiţional autonom şi presupune regenerarea urbanizarea şi reciclarea teritoriilor urbane.

Totodată, în document este prezentat faptul că în absenţa unei strategii a planificării spaţiale apare riscul unor scăderi a calităţii cadrului construit cu ameninţări asupra calităţii vieţii, a valorii proprietăţilor imobiliare, a poziţiei oraşului în competiţiile complexe la care ia parte în cadrul macroproceselor de dezvoltare regională teritorială. Consecinţele pe care le are în vedere documentul se referă la alterarea sustenabilităţii, a siguranţei urbane, degradarea oraşului construit, stagnarea şi regresul cantitativ - calitativ.

Strategia şi noul PUG, planuri măreţe pentru următorul deceniu

Pentru o situaţie de ansamblu completă a ceea ce înseamnă dezvoltarea în viitor a Clujului, analizele trebuie corelate cu principalele elemente din noul PUG. Documentul îşi propune să repare (transformarea defecteleor în avantaje), să dezvolte (teritorii urbane), să protejeze (limitarea abuzurilor urbane), să permită (construirea) şi să îndrume (intern şi extern).

Reîntoarcerea Clujului spre Someş şi mobilitatea urbană

Noul plan vizează două strategii: reîntoarcerea Clujului spre Someş, ca şi coloană vertebrală a oraşului în vederea dezvoltării culoarului ca axă de interes, cu străzi, promenade, parcuri publice, sport şi agrement pe apă şi pe maluri, o siluetă urbană ca şi carte de vizită, dar şi un capitol referitor la mobilitate urbană, care prevede deblocarea traficului intern pe culoarul căii ferate, inelul sudic şi culoarul Someşului şi conexiunile în teritoriu cu autostrada (legătura Vâlcele-Ciurila), cu Floreşti (mal nordic Someş) şi Baciu (paralel cu calea ferată).

Strategia de dezvoltare îşi propune să dezbată şi să analizeze principalele elemente ale infrastructurii oraşului, care odată dezvoltate şi aplicate, ar putea să îi ofere Clujului o nouă structură. Astfel, strategia prevede ca municipiul Cluj-Napoca să devină un oraş incluziv şi conectat, adaptabil şi competitiv, echilibrat spaţial şi funcţional, dar şi performant administrativ şi civic.

Proiecte primordiale în infrastructură

În ceea ce priveşte conectarea oraşului în teritoriu, strategia se referă la proiecte care acoperă domeniul accesibilităţii (aeroport, drumuri expres, drumuri judeţene, drumuri locale, tramvai, tren urban) şi mobilităţii (terminal intermodal, forme de transport integrat cu surse nepoluante, trafic lent - pietoni şi biciclişti). Prioritatea care ocupa prima poziţie în listă se referă la infrastructura rutieră, mai exact la realizarea Autostrăzii Transilavania şi a Coridorului IV, proiecte catalogate a fi primordiale. Mobilitatea în teritoriu către obiectivele administrative, sociale şi economice din municipiu şi din teritoriul metropolitan şi către alte judeţe reprezintă principalele obiective.

Legăturile între oraş şi autostradă

Multiplicarea drumurilor de legătură au autostrada A3 se poate materializa prin mai multe elemente: o legătură între centura Vâlcele-Apahida (VOCE), E60 şi autostrada A3 în zona Ciurila - un obiectiv de o importanţă vitală pentru că face legătura între partea nordică a teritoriului (Baia Mare, Bistriţa, Dej) cu autostrada şi prelungirea Drumului Sălicii până la A3 în zona Ciurila.

Documentul prevede şi două centuri - o ocolitoare a comunei Floreşti, care va face legătura între nodul de autostradă de la Gilău şi cartierul Grigorescu - nod Cora, cu traseu la nord de zona de captare şi o ocolitoare a comunei Baciu în prelungirea străzii din dreptul Tetarom, traversează calea ferată şi se intersectează cu DN nr. 1F la vest de comuna Baciu. Totodată, intră în discuţie şi prelungirea reţelei de tramvai spre Floreşti pe traseul actual al DN1, plecând din nodul Calvaria. Tot aici, este prevăzută realizarea inelului sudic - între strada Primăverii (depoul de tramvaie) - Calea Turzii - Someşeni (Selgros).

Centrul pentru pietoni - Piaţa Unirii, pietonală pe două laturi

Pietonalizarea centrului istoric al Clujului este unul din elementele prezentate în noul PUG şi în strategia de dezvoltare. Reamenajarea unor străzi propuse să devină cu caracter prioritar pietonal: Kogălniceanu, de Martonne, Hermann Oberth, Gaal Gabor, Iuliu Maniu (tronsonul spre Piaţa Unirii, Regel Ferdinand - latura vestica, Piaţa Mihai Viteazul - latura sudică), reamenajarea unor străzi propuse să devină pietonale: Piaţa Unirii-laturile est şi vest), str. Kovacs Deszo, str. Hermann Oberth (tronsonul dinspre str. Kogălniceanu), str. David Ferenc.

Strategia prevede o serie de modificări în ceea ce priveşte desfăşurarea circulaţiei auto în oraş. Pe mai multe străzi din Cluj ar putea fi adoptat un singur sens de circulaţie, în timp ce alte artere vor suferi restructurări.

Dotări urbane - dezvoltarea

Politica pentru dotări urbane majore se referă la rezervarea de terenuri pentru realizarea unor obiective de importanţă regională şi supraregională - dotări majore necesare care pot genera poli importanţi. În această categorie sunt coprinse: programe pentru competitivitate economică (proiecte: centru de expoziţii, centru de congrese, IT City, centru de transfer integrat cargo, incubator de afaceri), programe pentru activităţi economie mici şi mijlocii, program pentru dotări sociale şi culturale (proiecte: Centrul Cultural Transilvania, Muzeul de Artă Contemporană, centre comunitare de cartier - Cinema Dacia).

Date generale

Strategia de dezvoltare a Clujului este un document de 1.159 de pagini, care poate fi consultat pe site-ul primăriei şi cuprinde obiectivele cheie ale dezvoltării municipiului pe următorii șapte ani, dar care nu a ajuns încă să fie însușit printr-o hotărâre de Consiliu Local (CL). Documentul a fost elaborat de câteva sute de specialiști, organizați în 29 de grupuri coordonate de Facultatea de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării din cadrul Universităţii Babeş-Bolyai, în parteneriat cu Primăria Cluj-Napoca.

Totul s-a concretizat în trei direcţii principale: participare, universitate şi creativitate. Strategia s-a elaborat pe o perioadă de 14 luni, în urma unui efort participativ a 29 de grupuri de lucru pe fiecare domeniu, pe fiecare zonă şi a existat un grup metodologic care a încercat să unească toate propunerile într-un document sinteză. Pentru ca toate aceste direcţii să prindă contur, strategia municipiului până în 2020 va fi dezbătută la ultima şedinţă a CL din decembrie.