Poate învăţa Clujul din greşelile marilor oraşe europene? "Aşteptăm încă 30 de ani sau adoptăm acum traficul alternativ?''

Clujul se află în plin proces de congestionare a traficului auto, a mobilităţii. "Putem spune STOP acum, învăţând din experienţa marilor oraşe din Europa care, de peste 10 ani, au adoptat politici de încurajare a traficului alternativ", a declarat edilul Clujului, Emil Boc, în cadrul "Conferinței de bune practici în administrație publică", eveniment organizat de Centrul Cultural Clujean la Cluj Arena.

Boc vorbeşte despre extinderea spaţiilor pietonale, încurajarea transportului public şi alternativ - autobuze, biciclete şi piste de biciclete, maşini electrice şi chiar mersul pe jos. Nu în ultimul rând, edilul indică spre tânăra generaţie din oraşele europene din vest care înregistrează un declin abrupt în domeniul proprietăţii, adică nu mai cumpără maşini. Preferă ceea ce se numeşte "shared economy" (exemple Cluj Bike, Get Pony, Bla Bla Car). 

"Am văzut marile modele de oraşe europene - Viena, Amsterdam, Copenhaga - considerate în topul orașelor inteligente din Europa. Ce am văzut cu toții acolo? Un paradox: dacă până în secolul XX aceste orașe s-au dezvoltat treptat și sigur, asigurând un nivel de trai decent, revoluţia automobilului a dus la creşterea exponenţială a maşinilor în aceste oraşe. Avem maşini care merg cu 270-280 km/oră, iar în oraş am ajuns să circulăm cu viteza unei trăsuri". 

Un model de "regenerare" a dezvoltării urbane este Copenhaga, oraş care are mai multe biciclete decât maşini (numărul total al bicicletelor este de 265.000, iar cel al maşinilor, de 252.600).

"Au început acest proces de regândire a oraşului în urmă cu mai bine 10 ani, este o adevărată cultură dată azi exemplu. Şi aici se naşte întrebarea: noi ce facem? Parcurgem aceleaşi greşeli şi aşteptăm încă 30 de ani ca să schimbăm ceva sau ne folosim de experienţa acestor oraşe europene şi acţionăm acum corectând mobilitatea şi adoptând politici publice care să încurajeze partea de tehnologie şi de smart city de care tot am vorbit. Avem resursa să schimbăm mentalitatea oamenilor?

E foarte greu să le explicăm oamenilor că nu mai pot merge cu maşina până în faţa birtului, la magazin, în centrul oraşului. Şi administraţia trebuie să vină cu o componentă importantă de infrastructură. Dar asta înseamnă o prioritizare a investiţiilor, tranformarea în zone pietonale a unor arii care sunt destinate traficului rutier, bike sharing, mersul pe jos. Modelul "shared economy" este preferat de tânăra generaţie a Europei". 

Pentru ca acest concept să devină însă realitate, liderii de opinie trebuie să vorbească aceeaşi limbă: administraţia, mediul de business, organizaţiile nonguvernamentale şi societatea civilă. Deşi mai e cale lungă, Clujul a început să facă paşi mărunţi în această direcţie: pietonalizarea laturii de vest a Pieţei Unirii şi pregătirea unui concurs de soluţii pentru strada M. Kogălniceanu, benzi dedicate pentru mijloacele de transport în comun, dublarea tarifelor parcărilor din zona centrală şi ridicarea maşinilor parcate neregulamentar.

Un semn mare de întrebare tronează însă asupra centurii metropolitane, menită să scoată din oraş mare parte a traficului rutier, proiect blocat însă de mai bine de doi ani.