Prefectura vrea să doboare în instanţă superblocurile de pe Măceşului

Reprezentanţii Guvernului la Cluj atacă Planul Urbanistic Zonal, Planul Urbanistic de Detaliu şi autorizaţiile de construire emise de primăria lui Boc pentru ridicarea unor blocuri cu 5-10 etaje pe strada Măceşului.

Pe lângă anularea actelor care au girat şantierul de pe Măceşului, prefectura cere şi demolarea blocurilor deja construite, dar şi sistarea lucrărilor până la finalizarea acţiunii din instanţă.

După ce Direcţia de Urbanism a primăriei a susţinut că dezvoltarea de pe Măceşului respectă legea, iar comisia de urbanism a consilierilor a menţionat că nu mai poate anula documentaţia deoarece a intrat în circuitul civil, deşi ar dori acest lucru, primarul Emil Boc a pasat rezolvarea cazului către prefectul Gheorghe Vuşcan. „Am trimis toate actele să le analizeze şi să atace ei pentru că noi nu avem pârghii legale. Aici intervine discuţia despre calitatea vieţii, dacă noi nu autorizăm, putem fi acţionaţi în judecată şi să ni se ceară daune, dar autorizând afectăm calitatea vieţii celor care locuiesc în zonele respective", a spus primarul. Prefectura a preluat cauza şi va ataca Planul Urbanistic Zonal, Planul Urbanistic de Detaliu şi autorizaţiile de construire deja eliberate de primărie. Chiar dacă PUZ-ul a fost aprobat de Consiliului Local în 2008, specialiştii spun că este vorba despre un act normativ, imprescriptibil, care poate fi atacat oricând. Pe lângă anularea actelor care au stat la baza şantierului de pe Măceşului, prefectura va cere şi sistarea lucrărilor, dar şi demolarea celor trei blocuri pe care constructorii au început să le amenajeze în baza autorizaţiilor eliberate de primărie la finalul anului trecut. Potrivit informaţiilor ZIUA de CLUJ, juriştii prefecturii şi avocaţii „rezistenţei civice" de pe Măceşului constituită în Asociaţia pentru Protecţia Urbanistică a Străzii (APUS) urmează să stabilească forma acţiunii la începutul acestei săptămâni, în sensul că orice act atacat de prefect duce la suspendare de drept, până la soluţionarea litigiului, însă actele care au stat la baza şantierului de pe Măceşului sunt guvernate de Legea construcţiilor care stipulează că prefectul poate cere suspendarea lucrăror. Este prima dată când Prefectura Cluj cere instanţei demolarea unor construcţii.

"După luni bune de acţiuni, proteste, mult stres dar şi multe consultări datătoare de speranţă iată că se arată şi prima victorie a cetăţenilor. Prefectul de Cluj a decis să atace în contencios administrativ HCL, PUZ şi autorizaţiile de construire emise de autoritatea locala solicitând instanţei anularea acestora. Noi vom continua acţiunile de protest. Sâmbătă am mai organizat o simulare de trafic şi am făcut şi o acţiune de salubrizare a străzii", a spus şi Elek Levente, şeful APUS Măceşului.

Acţiunea Prefecturii Cluj creează un precedent, nu neapărat în favoarea oraşului, susţin surse ZIUA de CLUJ. Cu toate acestea, aceleaşi surse menţionează că în zona Măceşului, Primăria Cluj-Napoca este cea care a greşit când a acceptat modificarea Unităţii Teritoriale de Referinţă, de la trei etaje, la construcţii mult mai înalte, cu până la zece etaje. Conform PUG în vigoare, primăria eliberează în continuare certificate de urbanism, iar acestea se dă undă verde la opt etaje pe Măceşului. „Cei care stau vizavi de familia Petrescu au cerut un astfel de certificat pentru că ar dori să vândă. Certificatul spune clar că legea permite maxim opt etaje. Primăria este cea care a greşit când a dat undă verde construcţiilor în zona Măceşulul, fiind o zonă în curs de urbanizare. Acum apar şi problemele. Cetăţenii şi-au făcut case într-o zonă unde se permit construcţii înalte. Aşa este şi în Borhanci, unde chiar arhitectul Adrian Iancu a avut un proiect de bloc cu cinci etaje, într-o zonă unde există locuinţe individuale", spun aceleaşi surse.

Conform hotărârii Consiliului Local nr. 458 din 2008, pe str. Măceşului s-au avizat un Plan Urbanistic Zonal (PUZ) şi un Plan Urbanistic de Detaliu (PUD) pentru un ansamblu mixt de locuinţe şi dotări, de la demisol, parter şi trei etaje la subsol, demisol, parter şi 10 etaje. Mai precis, a fost modificată Unitatea Teritorială de Referinţă a zonei de la maxim trei etaje şi spaţii verzi în L6c - zonă de locuinţe şi dotări, servicii cu regim de înălţime variabil, de la trei la 10 etaje. Accesul este reglementat din str. Măceşului, Procentul de Ocupare a Terenului (POT) este maxim 30% şi Coeficientul de Utilizare a Terenului (CUT) este maxim 2, pe terenul de 1,3 ha pe care e situat ansamblul. Prin PUD se propune amplasarea clădirilor cu patru-cinci etaje înspre str. Măceşului, cele cu trei etaje perimetral-sud, iar cele cu şapte-zece etaje în partea centrală şi de nord, spre pârâu.

În partea centrală a ansamblului se rezervă amplasamente pentru grădiniţă, comerţ, servicii şi o zonă plantată pentru parc-agrement-sport. Grădiniţa va avea 400 mp şi trebuie cedată primăriei. Ansamblul urmează să aibă 290 de apartamente. Circulaţia se rezolvă cu două benzi carosabile şi trotuare. Dezvoltarea infrastructurii e prioritară, adică investitorul este obligat ca mai întâi să traseze drumurile, să prelungească reţelele edilitare cu elementele specific: post transformator, staţie reglare gaze, staţie pompare, rezervor de apă. Pentru această etapă, de altfel, s-au eliberat şi autorizaţiile de construire în toamna anului trecut - bloc A, B cu şase niveluri, drum de acces şi reţele.

Dezvoltatorul ansamblului de pe Măceşului, Synesis Development, reprezentată de Beniamin David, spunea că a obţinut două autorizaţii de la primărie, în octombrie şi noiembrie 2013, conform PUZ aprobat în 2008 şi că respectă distanţele faţă de vecinătăţi, iar parcările sunt rezolvate în incinta ansamblului. Potrivit acestuia, în 21-22 noiembrie s-a predat amplasamentul constructorilor pentru a începe lucrările, având în vedere că acestea au fost autorizate. Proiectanţii de la Scripcariu Birou Arhitectură au declarat pentru ZIUA de CLUJ că actualii dezvoltatori care au cumpărat terenul vor construi mai puţin decât prevederile PUZ din 2008.