Prima zăpadă a aruncat în haos străzile private din Bună Ziua şi zona Câmpului

Consilierii locali USL, cu mandat de la clujenii de pe Edgar Quinet care au rămas blocaţi după prima zăpadă, au cerut primarului de Cluj ca artera să fie preluată de municipalitate.

După ce aprobă documentaţii pentru proiecte în zone fără infrastructură, Primăria nu mai are niciun control asupra dezvoltatorilor care teoretic sunt obligaţi să rezolve accesul către noile locuinţe. În aceste condiţii, cumpărătorii din noile blocuri sunt nevoiţi să facă presiuni ca străzile lor să intre în circuitul public al taxelor şi impozitelor locale.

Consilierul USL Ioana Sanda Borza a solicitat public, la ultima şedinţă a Consiliului Local (foto), edilului Emil Boc, ca artera Edgar Quinet să fie preluată în domeniul public. Cererea vine după ce oamenii care locuiesc pe această stradă din cartierul Mănăştur s-au trezit, după prima nisoare, că sunt blocaţi şi că firmele de deszăpezire ocolesc tocmai strada lor. Surpriza a fost şi mai mare când clujenii au aflat că artera nu a fost donată Primăriei şi este proprietate privată (deţinută de dezvoltatorul imobiliar Mănăştur Holding), motiv pentru care cetăţenii pot beneficia de servicii de deszăpezire doar contra-cost. "Vorbim despre o arteră care deserveşte 500 de locuitori care stau în zonă, care toţi plătesc taxe şi impozite la Primărie", a mai subliniat consilierul local.

"Am copilărit în Mănăştur, de aceea am optat să locuiesc în ansamblurile de pe Edgar Quinet. Este aproape de pădure, nu este o zonă poluată şi poţi privi tot Clujul când doreşti. La prima zăpadă am făcut muncă patriotică şi ne-am dat seama că constructorii nu au fost atât de proşti când au trasat drumurile din zona noastră. Prin faptul că n-au pus ciment de calitate pe toată stradă, iar la ninsoare am avut material antiderapant direct de la sursă, din strada noastră. Cu siguranţă a calculat toată chestiunea ca cimentul se se sfărme până iarna, ca locatarii să nu aibă probleme. Care-i beneficiul dacă artera va fi preluată de Primărie. Vor proceda ca în cazul arterelor D. Gusti şi Bâlea. La alegerile din vară au prombat gropile din faţa Liceului E. Nicolau. La alegerile din toamnă, le-au plombat pe cele din curbă, din zona Bâlea-Negoiu. Acum toate sunt în acelaşi stadiu", a declarat pentru ZIUA de CLUJ Pop C., un locatar de pe strada Edgar Quinet.

Primarul Emil Boc a declarat că este la curent cu situaţia ceţăţenilor de pe Edgar Quinet, însă a menţionat că la Cluj-Napoca există o procedură de preluare a arterelor private în domeniul public. "Avem o hotărâre de Consiliu Local care fixează condiţiile de preluare. Am discutat atât cu clujenii din zonă dar şi cu proprietarul arterei care este pe societatea Mănăştur Holding, deţinută de mai mulţi investitori. Pâna la finalul anului societatea va dona artera Primăriei, s-a discutat deja pe această temă, iar apoi noi o putem prelua în domeniul public", a explicat Boc.
Cu toate acestea, administraţia locală a fost cea care în 2007 (tot în mandatul primarul Emil Boc) a aprobat documentaţia de urbanism a Mănăştur Holding şi a permis investitorilor să construiască în pădurea Făget, fără măcar să îi oblige să pună mai întâi la punct infrasctructura. Planul Urbanistic Zonal pentru Mănăştur Holding a fost aprobat printr-o hotărâre de Consiliu Local în ianuarie 2007. Terenul a fost însă vândut pe bucăţi de beneficiarul documentaţiei către alţi investitori. Anul trect, potrivit Registrului Comerţului, compania SC Mănăştur Holding SRL era administrată de americanul Wayne Edward Kalish şi de polonezul Marek Wiktor Piwek. Ambii figurează ca administratori ai mai multor societăţi comerciale înregistrate în România care au ca profil de activitate tranzacţiile imobiliare. Asociaţii firmei Mănăştur Holding sunt două companii din Luxembourg: Tavistock Europe şi Labmex International (acţionar majoritar al Mănăştur Holding), deţinută de Thomas B. Youth şi Noel McCormack. În 2006 compania a cumpărat peste 40 de hectare de teren în Mănăştur, în zona Sfântul Ion. Terenul respectiv a reprezentat obiectul unui litigiu al Asociaţiei „Fiii Vechiului Mănăştur" care cerea retrocedarea acestuia. La acea vreme compania era deţinută de cetăţeanul francez Marc Gerard Georges Chouraqui şi firma Melix Financial Services, înregistrată în Bahamas.

În 2010, când Boc nu mai era primar, administraţia a dat piept cu problema străzilor private şi a adoptat, la presiunea cetăţenilor, o hotărâre de Consiul Local, nr. 14 (din 9.03.2010) privind trecerea terenurilor proprietate privată cu destinaţia de drum în proprietarea municipiului. Condiţiile de preluare fixate de primărie sunt: drumul propus să respecte condiţiile impuse prin documentaţiile de urbanism aprobate, prezentarea cărţii funciare în care să fie înscris drumul propus şi documentaţia cadastrală aferentă, întocmirea procesului verbal de trasare a drumului propus, întocmirea actului de donaţie în formă autentică de către proprietari.

Locitorii de pe E. Quinet au semnalat Primăriei încă din 2010 situaţia ingrată a arterei pe care locuiesc, ba mai mult, au propus şi soluţii de trafic în zonă. "Vă scriu în legatura cu dezbaterea privind drumurile private. Conform propunerii se preiau străzi care au minim două benzi, două trotuare, cu o lăţime de 8 - 9 metri. Se preiau şi străzi de categoria a patra, dacă nu sunt înfundate, chiar cu o singură bandă de 3,5 metri, dar trebuie să aibă locaţii de încrucişare şi <<funduri de sac>> pentru întoarcere. Întrebarea mea ar fi dacă strada Edgar Quinet se încadrează în aceste limitări şi poate fi preluată de către Primărie în vederea modernizării? De asemenea, există posibilitatea ca această stradă - ulterior predării Primăriei - să fie legată de strada Moricz Zsigmod sau Câmpului prin crearea unor drumuri de legătură - în afară de strada Eugen Lovinescu?", era teme lansate de clujeni încă din iunuarie 2010.

Situaţia locuitorilor din zona Edgar Quinet nu este singulară. În cartierul fără trotuare, Bună Ziua, denumită "Pipera Clujului" proprietarii de case sau apartamente se confruntă cu aceleaşi probleme. Oamenii au cerut asfalt de la Primărie, argumentând că plătesc taxe şi impozite chiar în această toamnă, la vizitele de şantier pe care Emil Boc le-a făcut pe strada Bună Ziua. Arterele învecinate nu aparţin domneiului public, motiv pentru care primarul i-a invitat pe riverani să parcurgă HCL-ul nr. 14. "Din 19 artere din cartierul Bună Ziua, 16 sunt străzi private", spune primarul, motivând că administraţia nu poate face nimic, nici măcar un plan de asfaltare, până când străzile nu sunt donate Primăriei. Primăria a fost însă cea care a aprobat pe bandă rulantă proiecte de urbanism şi în Bună Ziua, a recepţionat lucrări pe artere care au ampriză de trei metri şi niciun trotuar.

2010, anul de glorie pentru preluarea străzilor private

ZIUA de CLUJ a prezentat, în ediţiile din 22 decembrie 2009 şi 5 ianuarie 2010, cazul lui Radu Brătfălean, care încearcă fără sorţi de izbândă să introducă o linie electrică de alimentare a propriei case situate pe strada Salviei din zona Câmpului. Brătfălean acuza că Primăria nu a preluat strada Salviei, deşi aceasta fusese inclusă în intravilan încă din 2004, când s-a emis un Plan Urbanistic de Detaliu pentru un proprietar din zonă. Brătfălean nu era lăsat de Primărie să-şi tragă curent electric la casă, prin propriul efort financiar, pe motiv că nu deţine acordul tuturor beneficiarilor străzii. În acelaşi timp, strada fiind privată, utilităţile nu puteau fi introduse din bugetul local. După relatările presei, administraţia a constatat la începutul lui 2010 că în Cluj-Napoca sunt 270 de străzi private pe care locuiesc clujeni plătitori de taxe şi impozite şi că trebuie să facă ceva în acest sens.