Primăria intenţionează să ducă în subteran toate punctele gospodăreşti din oraş. O zonă restrânsă din cartierul Zorilor beneficiază, din iunie, de containere de gunoi îngropate, în urma unei investiţii a companiei de salubritate Rosal.
Proiectul-pilot funcţionează foarte bine; cel puţin aşa spun reprezentanţii primăriei şi cei ai firmei de colectare a deşeurilor. Boc a dezvăluit marţi, la REALITATEA FM Cluj, că s-au demarat demersurile pentru extinderea proiectului.
„Pentru ca un singur punct gospodăresc îngropat să îl poţi realiza este nevoie de o autorizaţie ca pentru a-ţi ridica o casă. Trebuie să vezi să nu fie un teren revendicat, să nu treacă în zonă vreo magistrală de apă sau de gaz, trebuie adaptare la amplasament.
Ar urma să se facă o licitaţie ca să vedem cum se predă firmei de salubritate, e nevoie de o corelare cu sistemul de management integrat al judeţului. Sunt probleme mărunte, care însă iau mult timp. Pare simplu, dar în spate este o muncă uriaşă", a spus Boc.
Platforma din Zorilor a costat, potrivit conducerii Rosal, 15.000 de euro. Nu se ştie deocamdată cât ar urma să plătească primăria. Boc a precizat că nu există încă un studiu de fezabilitate care să spună ce costuri presupune îngroparea punctelor gospodăreşti.
„Sumele vor fi suportate de la bugetul municipiului. Nu banii sunt importanţi, ci capacitatea firmei care va câştiga licitaţia de a efectua lucrările", a precizat primarul. Problema punctelor îngropate de colectare a deşeurilor apare şi în strategia de dezvoltare a oraşului pentru perioada 2014-2020. Autorii studiului recomandă „îmbunătățirea sistemului de precolectare prin înlocuirea platforme supraterane cu platforme subterane (îngropate)".
Aceştia descriu pe larg dezavantajele actualului sistem de colectare: recipienții și deșeurile poluează vizual, zonele rezidențiale în care se găsesc; platformele pe care sunt amplasați recipienții ocupă un spațiu relativ mare, îngreunând accesul în zonele în care se află; în perioada călduroasă, deșeurile poluează prin mirosul emanat; recipienții pentru colectarea deșeurilor sunt expuși vandalizării și furtului; deșeurile sunt scoase din recipienți de către oameni și/sau animale, poluând mediul înconjurător și constituind o sursă de infecție și de proliferare a rozătoarelor, fapt ce conduce, pe lângă pericolul de îmbolnăvire pentru populație și la cheltuieli suplimentare pentru eliminarea lor; deșeurile din actualele locații constituie o sursă de hrană pentru câinii fără stăpân, participând în acest mod la proliferarea acestora.
Potrivit datelor oficiale, în Cluj-Napoca există în acest moment 956 de platforme de colectare a deşeurilor, dintre care cele mai multe se află în Mănăştur, 257, Mărăşti, 198, şi Gheorgheni, 190.
DECLARAŢIE
„E o treabă foarte civilizată. Nici şoarecii nu stau acolo. Observaţia noastră a fost că oamenii au devenit mai responsabili. La început mai amestecau gunoaiele, dar acum au început să le colecteze selectiv. Cel puţin cartoanele şi plasticul nu îl mai amestecă acum cu alte deşeuri"
Ioan Mureşan, director Rosal Cluj
