Refuzaţi a doua oară. Floreştiul nu intră în stare de alertă

Comuna Floreşti a sperat să obţină joi intrarea în stare de alertă, din cauza problemelor legate de depozitarea deşeurilor menajere. Comitetul judeţean pentru situaţii de urgenţă nu a fost însă de acord.

Comitetul judeţean pentru situaţii de urgenţă s-a întrunit joi pentru a discuta solicitarea comunei Floreşti de a intra în stare de alertă, din cauza problemelor legate de ridicarea şi depozitarea deşeurilor menajere. Ce se întâmplă de fapt? Societatea Quatro Eco Salub, care are ca acţionare patru primării din judeţ - Floreşti, Gilău, Căpuşu şi Măguri-Răcătău - nu mai este primită în rampa de transfer a deşeurilor deţinută de societatea Salprest Rampă. În aceste condiţii, pentru a doua oară în această vară, gunoaiele zac în faţa caselor şi blocurilor din toate cele patru comune şi miros cum vă aşteptaţi să miroasă.

Primarul din Floreşti, Horia Şulea, le-a explicat celor prezenţi în sala mare a prefecturii că nu mai există soluţii şi că, prin declararea stării de alertă, vrea să „transbordeze" gunoaiele într-un punct de pe teritoriul comunei şi să le trimită la Oradea. „Maşinile societăţii Quatro Eco Salub nu fac faţă distanţei până la Oradea, aşa că am creat o staţie de transbordare, nici măcar de transfer, în maşini care să transporte gunoiul până în judeţul Bihor", a spus Şulea. O asemenea staţie a fost pornită luna trecută de Primăria Floreşti, dar Garda de Mediu a oprit activitatea şi a dat o amendă de 20.000 de lei.

Şulea s-a plâns şi de relaţia dintre Quatro Eco Salub şi Salprest Rampă. „A apărut o datorie de 300.000 de lei, nu ştiu de unde, pentru că între cele două societăţi se reînnoieşte contractul la data de 1 a fiecărei luni. Cum să se facă contract în fiecare lună? M-a speriat acest lucru, când l-am aflat, pentru că este vorba despre siguranţa şi sănătatea oamenilor", a spus primarul.

Invitat la rândul său la şedinţă, directorul Salprest Rampă, Dorin Mureşan, a explicat exact cum stau lucrurile. „Am decis să reînnoim contractul lunar pentru că cei de la Quatro Eco Salub sunt rău platnici. Astfel am dorit să prevenim posibilitatea de a se aduna datorii mari, de ani, cum am mai avut şi au fost achitate abia în luna mai anul acesta. Dânşii au şi în prezent datorii de 402.245,9 lei. Dacă astăzi se plăteşte datoria, de mâine pot veni. Gradul de ocupare a rampei noastre de transfer este de sub 15%; zilnic, cinci maşini pleacă să ducă deşeurile la Oradea", a subliniat Mureşan. Practic, refuzul unei firme de a-şi achita datoriile a dus la apariţia acestei situaţii.

Deşi Şulea a insistat să se instaureze starea de alertă, comitetul s-a opus. Reprezentantul ISU Cluj, colonelul Pavel Băltaru, a explicat pe lege că nu sunt întrunite condiţiile pentru o asemenea decizie, iar şeful Agenţiei judeţene pentru Protecţia Mediului, Grigore Crăciun, a arătat că în judeţul Cluj mai există două rampe de stocare sau de transfer cu care Quatro Eco poate semna contract, dacă nu mai doreşte să plătească sumele restante către Salprest. „Rampa de stocare a RADP Cluj este ocupată în proporţie de 15%, iar cea de la Gherla, în proporţie de 85%", a menţionat Crăciun. "Negociaţi cu Clujul măcar să vă permită transferul deşeurilor, pentru că jumătate dintre floreşteni lucrează la Cluj", a îndemnat şi prefectul Gheorghe Vuşcan.

În discuţie a intrat - la propunerea vicepreşedintelui Consiliului Judeţean (CJ) Cluj, Marius Mânzat - şi rampa de la Huedin, care face parte din Sistemul de management integrat al deşeurilor. Acest sistem ar fi trebuit realizat de CJ pe fonduri europene şi are întârzieri uriaşe. „Dacă face parte din SMID, nu se poate autoriza până la terminarea întregului proiect", a lămurit lucrurile şeful pe judeţ al Autorităţii de Mediu.

Floreştiul a mai cerut o dată intrarea în stare de alertă în luna iulie, dar nici atunci nu s-a aprobat această măsură.

De altfel, această întârziere greu explicabilă a realizării centrului de deşeuri, combinată cu închiderea rampei de stocare de la Pata Rât, care nu mai este conformă cu reglementările Uniunii Europene în domeniu, a dus la apariţia acestei lupte pe viaţă şi pe moarte a locuitorilor din judeţul Cluj cu gunoaiele.