Strategie de mediu în 10 puncte pentru viitorii aleşi ai Clujului

1. Generalităţi 
Protecţia mediului va fi o preocupare prioritară pentru autorităţi şi comunitatea locală, integrată în toate celelalte politici, şi va constitui un criteriu esenţial la luarea deciziilor în toate domeniile. Politica de dezvoltare urbană şi economică se va orienta spre evoluţii şi activităţi cu impact de mediu redus şi va evita menţinerea sau atragerea la Cluj-Napoca şi împrejurimi de structuri precum industrii puternic poluante şi va pune accent pe întărirea monitoringului de mediu şi pe analiza aprofundată şi strategică a impactului de mediu.
 
2. Informarea, educarea şi implicarea ecologică a comunităţii 
Clujul va depune eforturi să devină o comunitate de avangardă la nivel naţional în probleme de mediu şi va acţiona pentru a obţine un nivel înalt de formaţie şi conştiinţa ecologică în rândul locuitorilor şi elementelor decizionale printr-un masiv efort de informare, educare şi implicare a comunităţii în probleme de mediu, cu accent pe generalizarea, adecvarea şi eficientizarea activităţilor de educaţie ecologică, informare completă a publicului pe înţelesul lui, consultare proactivă şi dezbatere publică reală şi din stadii incipiente a problemelor, politicilor şi proiectelor cu impact de mediu, implicarea şi sprijinirea societăţii civile.
 
3. Gestiunea deşeurilor
Cluj-Napoca se va orienta spre un sistem de management integrat al deşeurilor, stabil, modern şi sustenabil pe termen lung, la nivelul celor mai bune tehnologii şi practici, pus în concordanţă cu legislaţia, integrat sistemului judeţean/zonal şi în concordanţă cu politicile regionale şi naţionale în domeniu şi cu reglementările şi strategiile din Uniunea Europeană, utilizând inclusiv pârghii economice şi educaţionale şi politici de informare şi cooperare. Sistemul va pune accent pe prevenirea producerii deşeurilor, reducerea cantităţilor produse (mai ales periculoase sau greu reciclabile), colectarea completă şi selectivă la sursă, transport, sortare şi procesare eficientă şi puţin poluantă, recuperare şi valorificare performanţă şi depozitare selectivă, cu impact de mediu cât mai redus, a celor momentan nerecuperabile.
 
4. Spaţiile verzi şi protecţia biodiversităţii 
Municipiul va tinde să redevină o urbe cu un procent de spaţiu verde pe cap de locuitor peste media la nivel naţional şi cu o distribuţie adecvată a acestora care să asigure accesul facil al tuturor locuitorilor şi îndeplinirea diverselor roluri inclusiv cele antipoluare şi probiodiversitate. Se va face un efort puternic investiţional şi de reglementare ce va include creşterea cantitativă accentuată a suprafeţelor de spaţii verzi prin conservarea celor existente şi realizarea de spaţii verzi noi în zonele deficitare şi în cele de dezvoltare urbană, asigurând că spaţiile vor avea compacteţe, suprafaţă adecvată şi interconectare pentru a forma o reţea verde.
 
Spaţiile verzi vor fi tratate ca ecosistem şi vor prima criteriile ecologice asupra celor estetice, iar în extravilan se vor conserva cât mai multe zone naturale sau cvasinaturale. În intravilan se vor impune obligaţii sporite cantitativ şi calitativ privind suprafeţele plantate în perimetrele construite, parcări. Pentru terenurile cultivate şi cele cu vegetaţie forestieră se vor impune practici agricole şi silvice ecologice. Se vor avea în vedere variante neconvenţionale de creştere a suprafeţei verzi: utilizarea acoperişurilor, grilaj cu gazon în loc de suprafeţe asfaltate. 
 
Se vor revizui practicile de deratizare şi dezinsecţie pentru a reduce afectarea biodiversităţii. Se vor lua măsuri inclusiv constructive de favorizare a faunei naturale în oraş în special păsări, lilieci, insecte. Extravilanul Clujului va păstra într-un procent important caracter de zona naturală sau cvasinaturală - pădure, pajişte, zone umede - cu accent pe exinderea cantitativă şi ameliorarea calitativă ecologic a pădurilor periurbane, menţinerea şi extinderea culoarelor şi conexiunilor ecologice cu zonele de intravilane şi respectiv cu zone naturale din comunele vecine, cu accent special pe ocrotirea ariilor naturale protejate, cum sunt pădurea Făget şi mai ales rezervaţia naturală Fânaţele Clujului.
 
5. Transportul durabil şi minimizarea impactului mobilităţii 
Ţinta va fi realizarea unui sistem eficient şi durabil de transport urban şi periurban care să satisfacă necesităţile de mobilitate a persoanelor şi bunurilor cu un impact de mediu cât mai redus. Va fi elaborată şi implementată o politică de transporturi care va revizui radical sistemul actual nu doar ca distribuţie a fluxurilor. ci şi ca tipuri şi modalităţi de transport. Accentul va fi pus pe promovarea transportului în comun şi descurajarea celui automobilistic, promovarea formelor nepoluante de transport (pietonal, biciclistic) şi a celor cu impact de mediu redus prin natura sursei de energie (electrică) sau prin tehnologie performanţă de diminuare a emisiilor. Criterii vor fi cele de nivel de emisii de noxe, dar şi cele de zgomot, vibraţii şi spaţiul ocupat în deplasare şi staţionare.
 
Se va optimiza traficul auto existent şi viitor. Se va realiza un studiu complex corelat cu revizuirea PUG şi un sistem de monitorizare şi gestiune centralizată / dinamică a traficului rutier. Se vor reloca fluxurile de trafic şi zonele de staţionare atât prin elemente de infrastructură noi sau ajustarea celor actuale, cât şi prin instituirea de reguli de restricţie sau condiţionare selectivă a accesului sau staţionării, în scopul degajării zonei centrale şi a zonelor rezidenţiale şi eliminarea din intravilan a traficului rutier de tranzit şi periferizarea structurilor care atrag trafic auto ridicat, în contrapartidă cu adecvarea altor zone pentru absorbţia de flux ridicat de trafic rutier şi de mase mari de vehicule staţionate respectiv preluarea traficului de tranzit. Se vor moderniza şi amenaja infrastructura de transport pentru a reduce impactul de mediu al utilizării ei şi va fi promovat transportul intermodal.
 
6. Protecţia apelor 
Cluj-Napoca va căuta să se asigure că Someşul Mic va fi un element central, atractiv şi de valoare pentru oraş, iar celelalte cursuri de apă nu vor mai fi o problema ecologică, iar calitatea apelor subterane va fi reabilitată şi menţinută la un nivel adecvat. Se va extinde reţeaua de canalizare la întreg perimetrul construit şi se vor preveni şi rezolva orice exfiltraţii şi funcţionări inadecvate ale staţiei de epurare. Se vor elimina deversările directe în apele de suprafaţă. Se vor lua măsuri de depoluare şi combaterea eutrofizării lacurilor existente, menţinerea şi extinderea oglinzilor de apă din oraş şi îmbunătăţirea stării sau potenţialului ecologic, inclusiv a celor artificiale sau puternic modificate antropic.
 
Se vor stopa amenajările de albii şi maluri de tip betonare / canalizare. Lucrările necesare se vor axa pe materiale şi tehnologii cu impact mai redus şi se va încerca o păstrare în forme cât mai apropiat de cele naturale. Se vor avea în vedere renaturari de albii, păstrarea şi refacerea debitelor pe Someşul Mic şi alte cursuri şi condiţiilor naturale şi a ihtiofaunei, evitarea apariţiei unor utilizări puternic poluante sau consumptive. Se vor promova politici de economisire a apei potabile şi a apei şi de evitare a perturbării calităţii, cantităţii şi circulaţiei apelor subterane prin supraextracţie, injecţie, drenaj, barare prin lucrări de construcţii în adâncime, prin impermeabilizarea suprafeţelor sau poluare chimică sau termică. Apele vor fi tratate ca ecosisteme.
 
7. Protecţia atmosferei 
Se va urmări că municipiul Cluj-Napoca să redevină o localitate cu "aer curat" adecvat şi posibil pentru un oraş modern universitar şi turistic axat pe servicii şi plasat în cadru natural favorabil. Un accent important va fi pe reducerea noxelor emise de autovehicule pe ansamblu, precum şi în perioade de vârf sau zone "fierbinţi", atât prin măsurile de reducere şi redistribuire a traficului auto în oraş (menţionate la secţiunea transport durabil), cât şi prin monitorizare strictă şi sancţiuni contra celor ce utilizează autovehicule ce nu se încadrează în normele de emisii dar şi prin măsuri proactive inclusiv fiscale de promovare a utilizării unor vehicule sau forme de transport cu emisii cât mai reduse. 
 
Este vizată implementarea unor politici de minimizare a emisiilor de gaze şi pulberi în atmosfera de către agenţii economici din oraş, în special cei a căror locaţie este în apropriere de zone centrale, rezidenţiale sau situaţi în zonele amonte ale fluxurilor obişnuite de aer sau alte locaţii nefavorabile. Se va promova mutarea acestora în alte zone dacă emisiile nu pot fi duse la niveluri cvasinule şi se va împiedica apariţia în aceste zone de noi structuri industriale sau de altă natură ce poluează atmosfera. Se vor formula politici şi reguli de evitare sau diminuare a producerii de fum, praf prin alte activităţi cum sunt cele de termoficare sau de incinerare de biomasă în aer liber care degajă fum sau degajările de praf de la traficul rutier (străzi nemodernizate sau vehicule murdare) sau activitatea pe şantiere fără măsuri adecvate ( stropire, perdele de protecţie).
 
8. Protecţia solului 
Se va urmări să se reducă poluarea solului şi subsolului sau modificarea potenţialului biologic prin secătuire, suprasaturare hidrică sau uscare precum şi degradarea fizică a acestuia (alunecări de teren, eroziune, îndepărtarea stratului fertil). Se vor reglementa şi monitoriza adecvat practicile agricole şi cele din construcţii şi se vor lua măsuri proactive de promovarea a bunelor practici şi a celor mai bune tehnologii disponibile. Vor fi vizate lucrările pe suprafaţă mare sau în adâncime, iar la cele în pantă accentuată sau în zone instabile geotehnic şi la nevoie se vor restricţiona construcţiile. Solul va fi privit ca element de valoare intrinsecă de mediu şi ca ecosistem şi se va monitoriza şi îmbunătăţi valoarea sa biologică în special dar nu exclusiv în zonele cu vegetaţie din intravilan.
 
9. Protecţia contra poluării acustice şi luminoase
Clujul va trebui să redevină şi să fie perceput ca un oraş liniştit, în special zona centrală, zonele rezidenţiale, zonele de servicii mediale, de educaţie şi de recreere. Politicile de limitare a zgomotului şi vibraţiilor vor viza sursele cu accent pe traficul auto, feroviar şi aerian, lucrările de construcţii, lucrările la trama stradală şi reţelele edilitare şi sursele de tip disco sau concerte în aer liber şi se va face o monitorizare extinsă. Se vor utiliza toate instrumentele inclusiv instituirea de limite de zgomot diferenţiate teritorial şi orar, politici de sancţiuni şi bonificaţii, infrastructuri de limitare a zgomotului (structuri care absorb sau ecranează zgomotul şi tehnologii şi materiale care previn sau reduc producerea sa, cum ar fi tipul de utilaje folosite la lucrări sau materialul utilizat la carosabil).

Evaluarea impactului cert sau potenţial auditiv şi vibrator al unui obiectiv va lua în calcul şi efectele indirecte de tipul traficului auto suplimentar atras. Fără a afecta nevoile de punere în valoare a monumentelor şi zonei centrale şi siguranţă publică şi a traficului, se va urmări evitarea pe timp de noapte a excesului de iluminare în special în sau spre zonele rezidenţiale sau naturale. Nu se vor admite sisteme laser sau reflectoare cu bătaie lungă cu orientare variabilă şi alte elemente de poluare luminoasă.
 
10. Protecţia peisajului 
Clujul nu trebuie mascat privirilor vizitatorilor, dar impactul peisagistic şi integrarea cu elementele naturale va fi avută în vedere de la arhitectura unei clădiri, ansamblu arhitectonic sau arteră de circulaţie până la cea a oraşului pe ansamblu sau a întregii zone metropolitane. Se va cauta limitarea impactului peisagistic prin reglementarea regimului de înălţime, a formei, culorii şi reflectivităţii clădirilor şi elementelor acestora, precum şi a altor elemente cu suprafaţă sau înălţime ridicată sau care prin amplasare sunt puternic vizibile, în special de la distanţă. Se vor lua măsuri de intercalare şi mascare cu vegetaţie sau prin taluzuri sau semiîngropare în teren a elementelor ce nu merită evidenţiate sau a zonelor ce au aspect actualmente lipsit de elemente naturale şi se va analiza perspectiva din diverse incidenţe, inclusiv din aer, zonele de agrement, căile de acces, dealurile înconjurătoare.