Teatru de protest în Pata Rât

 Aleşii locali au avut pe masă mai multe proiecte privind locuinţele sociale, aşa că femeia a cerut şi ea o casă unde să-şi crească cei doi copii, având în vedere că locuieşte în 18 mp cu baie comună. Din decembrie 2010, de când oamenii de pe strada Coastei au fost evacuaţi forţat şi mutaţi la Pata Rât, comunitatea cere autorităţii locale să le ofere o alternativă la ghetoul în care i-a condamnat să trăiască.

Liste de priorităţi cu persoanele întreptăţite la repartizarea locuinţelor din patrimoniul primăriei, fond de locuinţe de necesitate, cereri de la clujeni pentru o locuinţă socială, toate au fost dezbătute în cerc restrâns (UDMR plus PDL ) la şedinţa Consiliului Local din luna decembrie. O mamă a doi copii care locuieşte la Pata Rât a aşteptat ca certurile între aleşii locali de la şedinţa „cu brad de Crăciun" să se termine şi a cerut plenului CL să pună capăt situaţiei disperate în care a ajuns familia sa, după ce a fost relocată de pe strada Costei, la Pata Rât. „Soţul munceşte din greu. Sunt într-o situaţie disperată. Am plecat cu doi copii sănătoşi din oraş şi acum sunt bolnavi. Stăm în 18 metri pătraţi, avem baie comună cu alte familii. Nu mai rezistăm mult aşa", s-a plâns femeia. Consilierii locali au ascultat-o iar edilul Emil Boc a promis că situaţia semnalată de aceasta va fi analizată, urmând ca administraţia locală să vină cu o soluţie.

Primăria a evacut în 17 decembrie 2010 familiile care locuiau abuziv, în locuinţe impropvizate, pe strada Costei şi le-a munat la Pata Rât, iar terenul pe care se locuia a fost dat Mitropoliei Clujului care a construit campusul Nicolae Ivan. Nici strada Costei nu a rămas cu această denumire ci a luat-o pe cea a campusului.

Romii de pe Costei şi-au făcut asociaţie şi de atunci protestează împotriva relocării la Pata Rât. Anul acesta plănuiesc un eveniment, la locuinţele modulare de la Pata Rât, de la 15.30 până 17.00 - teatru stradal cu copii şi adulţi din Pata Rât. Manifestarea este programată astăzi, 17 decembrie. „Vom face teatru stradal protestatar cu copii şi adulţi din Pata Rât, unde spectatorii devin actori. Vom vizita rampa, Noul Pata Rât şi centrul educaţional pe care tocmai l-am deschis. Vom discuta: „Ce-i de făcut?" ca să plecăm din ghetou", au explicat organizatorii. „Dorim ca evacuarea din 17 decembrie 2010 să nu treacă neobservată pentru că avem un mesaj de transmis: luptăm să plecăm de aici! Noi ne-am născut în oraşul Cluj-Napoca şi acolo vrem să trăim în continuare, nu între gunoaie", Claudia Greta, preşedinte interimar Asociaţia Comunitară a Romilor din Coastei (ACRC).

Prof. univ. Enikő Vincze, membru fondator al Grupului de Lucru al Organizaţiilor Civice (gLOC) cei care au militat pentru drepturile comunităţii de pe Costei, a declarat că, după trei ani de la evacuarea forţată, oamenii revendică introducerea desegregării Pata Rât printre obiectivele Clujului 2014-2020. „În 2011, am obţinut decizia Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării cu privire la natura discriminatorie a evacuării şi a condiţiilor precare în care au fost relocate familiile în zona Pata Rât", a adăugat Vincze.