Ticketing-ul tot nu funcţionează, decât parţial. „Au fost ridicate echipamente de organele abilitate"

Recepţionat şi achitat în august 2015, sistemul de ticketing pentru care Clujul a plătit 20,5 milioane de lei, din fonduri europene, tot nu este încă funcţional 100%.

Într-un răspuns adresat ZIUA de CLUJ, reprezentanţii primăriei susţin că sistemul este în stadiul în care „se organizează deschiderea centrelor pentru eliberarea de carduri nominale către călători". De asemenea, se precizează că „există câteva automate care nu sunt funcţionale datorită faptului că au fost ridicate unele echipamente în vederea cercetării organelor abilitate".

Sistemul de ticketing trebuia finalizat în 28 iulie 2014 şi, după patru amânări, a fost recepţionat în 14 august 2015, deşi la acel moment nu exista niciun automat funcţional. Primul avea să fie pornit în 9 septembrie, iar, aşa cum am văzut în răspuns, unele dintre aparate nu emit bilete nici în prezent.

În 10 noiembrie 2015, procurorii DNA au mers la sediul Primăriei Cluj-Napoca şi la Compania de Transport Public Cluj pentru a verifica documente legate de acest proiect; ei au făcut verificări şi în teren, în staţiile de transport în comun, unde sunt amplasate automatele pentru bilete.

La momentul recepţiei, sistemul trebuia predat complet funcțional. Asta înseamnă asigurarea de comunicaţie activă între componentele sistemului - comunicație internet între puncte de personalizare/vânzare carduri și aplicația software de la sediul CTP, comunicație internet/mobilă între TVM-uri și aplicația software de la sediul CTP, comunicație mobilă între panouri de informare din stații și aplicația software de la sediul CTP, dotarea fiecărui calculator de bord de pe cele 327 vehicule cu sim de comunicaţie date pentru comunicația mobilă cu aplicația software de la sediul CTP. Totuşi, primăria a ales să recepţioneze "în orb". Emil Boc promitea că sistemul va fi pornit integral până la finalul lui octombrie, dar vine februarie şi încă tot nu este.

În cadrul proiectului, au fost modernizate 87 de staţii de transport în comun în Cluj-Napoca, fiind montate 94 de copertine, amenajate 61 de automate de eliberare a legitimaţiilor de călătorie şi 74 de panouri de afişaj cu privire la circulaţia mijloacelor de transport în comun.

Sistemul de ticketing, dar şi cel de bike-sharing pe fonduri europene, au fost implementate la Cluj de o familie din Braşov. Tatăl, Gabriel Bâgiu, este implicat în dosarul preşedintelui Consiliului Judeţean Braşov, Aristotel Căncescu. Firma lui Bâgiu senior, Ramb Sistem, a fost favorizată de Căncescu la atribuirea unor contracte, spun procurorii. Societatea a încasat nejustificat 660.000 de lei, iar şeful judeţului a intervenit ca aceasta să obţină un alt contract, în valoare de 20 de milioane de lei, privind renovarea Spitalului Judeţean de Urgenţă Braşov, deşi licitaţia fusese câştigată de o altă societate.

Fiul, Răzvan Gabriel Bâgiu, este patronul SC Ramb Infrastructură SRL, dar şi al CS Vision, membrele asocierii care a implementat sistemul de ticketing. De asemenea, tot Răzvan patronează compania Viacor Engineering, cu sediul în Bucureşti, care împreună cu Rico SRL din Constanţa a obţinut contractul pentru proiectul de bike-sharing. Nici mama lui Răzvan nu a rămas pe dinafară. Maria Bâgiu este administrator sau acţionar la unele dintre firme. Despre familia Bâgiu se ştie că este apropiată de fostul PDL, fiind în sfera de influenţă a lui Corvin Nedelcu, un personaj extrem de interesant şi care are legături cu Theodor Stolojan şi Vasile Blaga. Nedelcu şi Răzvan Bâgiu au fost asociaţi la Viacor Engineering, firmă care i-a rămas lui Bâgiu junior în anul 2009, când Nedelcu a devenit membru în Guvernul Emil Boc.

Aşa cum ZIUA de CLUJ a scris în premieră, pentru validatoare, calculatoare de bord și TVM-uri, compania familiei Bâgiu a depus certificate tehnice de la Incertrans despre care există suspiciuni că ar fi false.