Trafic de coşmar în Cluj-Napoca. S-au "prostit" semafoarele inteligente?

Trafic de coşmar în Cluj-Napoca. S-au
O analiză a Universităţii Transilvania din Braşov, realizată pentru echipa care lucrează
la actualizarea PUG, demonstrează calvarul pe care îl îndură zi de zi şoferii clujeni.
Abonează-te pe   Poza noua 31.03.2021
Pentru mai multe informaţii de ultimă oră vizitează pagina principală ZIUA DE CLUJ
Traficul rutier din zona centrală are - la orele de vârf - tendinţa de saturare, formându-se cozi şi cauzându-se opriri multiple la traversarea intersecţiilor semaforizate, consideră reprezentanţii Universităţii Transilvania din Braşov care au lucrat la actualizarea studiului de circulaţie din Cluj-Napoca. Aceştia au făcut o serie de recomandări privind îmbunătăţirea circulaţiei din oraş.

Potrivit specialiştilor din Braşov, reţeaua principală de trafic din Cluj-Napoca este de tip radial, cu patru direcţii principale: Drumul Naţional 1 (DN) – spre Turda, DN1 – Oradea, DN1F – Zalău şi DN1C – Dej. Cele mai mari valori ale fluxurilor de circulaţie la fiecare 24 de ore, pe sens, se înregistrează pe Calea Floreşti (valori care depăşesc 30.000 de vehicule), Calea Mănăştur (25.000 de vehicule), Bulevardul 21 Decembrie 1989 (sens unic - 35.000 de vehicule), Calea Turzii (17.000 de vehicule). Valori mari ale fluxurilor de circulaţie se regăsesc pe întreaga reţea de străzi din zona centrală a municipiului. Cauzele utilizării străzilor din municipiu pentru traficul de tranzit sunt legate de lipsa legăturilor rapide cu partea de nord-est şi est a ţării, inclusiv cu Coridorul 9 European (Marea Baltică - Marea Neagră), care privează Clujul de conexiunile necesare cu aria sa de influenţă economică, dar şi de absenţa centurilor de ocolire.

Specialiştii au identificat mai multe disfuncţionalităţi ale reţelei rutiere: străzi cu gabarite necorespunzătoare categoriei, străzi şi intersecţii cu capacitate de circulaţie depăşită, intersecţii neamenajate corespunzător, fluxuri mari de pietoni în zona centrală, care se suprapun peste fluxuri auto importante. “Lipsa unei centuri de ocolire a oraşului, dar şi un număr insuficient de mijloace de transport în comun, cumulat cu numărul din ce în ce mai crescut de autovehicule şi spaţii puţine de parcare, face ca traficul auto în municipiul Cluj-Napoca să fie o problemă majoră. Astfel, în multe din momentele zilei se circulă cu dificultate pe aproape toate arterele”, a subliniat Leonte Petric, din cadrul Universităţii Transilvania din Braşov. Acesta a adăugat că varianta finală a studiului de circulaţie rezultat în urma actualizării celui elaborat de Search Corporation în 2005 va fi predată echipei care lucrează la PUG la finalul acestei săptămâni.

Potrivit specialistului din Braşov, s-au făcut mai multe propuneri de îmbunătăţire a circulaţiei din oraş – pe termen scurt şi mediu. “Zona delimitată de intersecţiile 21 Decembrie 1989 – strada Fabricii, Piaţa Cipariu - Piaţa Lucian Blaga, Calea Moţilor – George Coşbuc, Horea – Gen. Dragalina şi Podul Traian este suprasaturată din punctul de vedere al traficului. Pe termen scurt, sistemul de management al traficului din Cluj-Napoca va trebui extins din zona centrală înspre limitele administrativ-teritoriale ale municipiului, iar pe termen mediu şi lung va fi necesară extinderea sistemului de management al traficului din Cluj-Napoca la nivelul întregii zone metropolitane, extinderea acestuia fiind influenţată şi de schimbările preconizate a se realiza la nivelul infrastructurii rutiere”, este una dintre concluziile noului studiu de circulaţie pentru Cluj.

Alte observaţii legate de zona centrală se referă la Bulevardul Eroilor, a cărui secţiune cu două benzi nu asigură o capacitate suficientă pentru traficul curent la orele de vârf, dar nici pentru manevrele de parcare în lungul arterei pe ambele laturi. Există, potrivit datelor prezentate de specialişti în urma unor monitorizări, intersecţii care nu sunt amenajate corespunzător: Calea Turzii - str. Observatorului, N. Titulescu - str. Liviu Rebreanu, Traian Vuia - str. Branului, Fagului - str. Brâncuşi, Calea Dorobanţilor - str. Theodor Mihali.

Pe anumite artere, unde intră peste 2.000 de maşini, s-au propus mai multe sensuri giratorii: str. N. Titulescu – str. S. Albini, N. Titulescu – Aleea Slănic, Slănic – str. Th. Mihali, Calea Someşeni – str. Dâmboviţei – str. Meşterul Manole, Calea Baciului – str. C. Coposu – str. T. Vladimirescu, str. Tăietura Turcului – str. E. Grigorescu, Piaţa Horea, Cloşca şi Crişan

Specialiştii braşoveni au făcut propuneri pentru semaforizarea mai multor intersecţii unde intră între 900 şi peste 3.000 de vehicule: Bd. Muncii – str. Fabricii, str. Maramureşului – str. G. Bruno, Corneliu Coposu – str. G. Bruno. S-au propus şi mai multe sensuri unice de-a lungul culoarului Someşului şi al căii ferate şi interzicerea virajului la stânga, măsură care are ca scop eliminarea punctelor de conflict care apar mai ales la accesul pe străzile principale, cu trafic ridicat, cu efecte benefice asupra fluenţei şi siguranţei circulaţiei. S-au propus fluxuri de circulaţie într-un singus sens pe Splaiul Independenţei (de la Parcul V. Babeş) – str. Emil Isac – str. Gh. Bariţiu cu corespondenţă pe str. 1 Decembrie 1918 (de la podul Garibaldi) – str. Gen. Dragalina – str. Dacia, Str. Gen. E. Grigorescu (între Piaţa Horea, Cloşca şi Crişan şi str. G. Enescu) cu corespondenţă pe str. O. Goga, str. Răsăritului (între str. Traian şi str. Dâmboviţei) cu corespondenţă pe str. Câmpul Pâinii (între str. Oaşului şi str. Hunedoarei), str. G. Enescu cu corespondenţă pe str. O. Goga, str. Ţebei cu corespondenţă pe str. I. Ghica. În cazul interzicerii virajului la stânga s-a recomandat această măsură pe şi din arterele principale (de categoria I şi a II-a) din şi spre artere secundare (categoria a III-a şi a IV-a), cu excepţia intersecţiilor amenajate. Un exemplu ar fi interzicerea virajului la stânga de pe breteaua de coborâre pasaj A. Vlaicu spre str. Între Lacuri (se poate utiliza ruta: str. A. Vlaicu – str. I. Alexandru – Calea Dorobanţilor – str. Th. Mihali – str. Între Lacuri), prin separarea fizică a sensurilor.

Pentru traficul greu de tranzit, s-a propus orientarea pe ruta Maramureşului – str. Oaşului – Bd. Muncii – centura est. Pentru sensul celălalt s-a propus traseul centura est – Bd. Muncii – str. Oaşului – str. Maramureşului – str. Partizanilor – str. Stănescu Popa – str. Corneliu Coposu.

Multe dintre măsurile propuse de către Universitatea Transilvania din Braşov, care s-a ocupat de actualizarea studiului de trafic, au fost contestate de specialiştii clujeni. Unele reproşuri s-au legat de faptul că nu se aduc chestiuni de noutate pentru îmbunătăţirea circulaţiei şi nici o viziune pentru anii următori şi că se preferă preluarea unor soluţii utopiste (inelul de ocolire sudic gândit prin intravilanul oraşului – n. red.), foarte scump şi pentru care nu se va găsi niciodată finanţare. “Este vorba despre o viziune privind reorganizarea traficului. Noi vom analiza toate propunerile de optimizare şi le vom implementa, dacă vor aduce îmbunătăţiri ale circulaţiei din oraş şi dacă se vor dovedi viabile. Echipa Planului Urbanistic General trebuie să aibă în faţă aceste date, tocmai pentru ca reglementările de urbanism să se facă în funcţie de realităţile din teren”, a explicat primarul Sorin Apostu.

Viitorul reţelei stradale din Cluj-Napoca, văzut de la Braşov

Reţea 2015
- inel urban sud;
- centură ocolitoare nord;
- legătură rutieră str. Răsăritului;
- legătură rutieră str. Câmpul Pâinii;
- legătură rutieră str. Uzina Electrică – Calea Mănăştur;
- legătură rutieră între Piaţa 1 Mai şi str. Fabricii;
- legătură rutieră Bd. Muncii – str. Câmpul Pâinii;
- pod rutier Opera Maghiară;
- pasaj rutier str. Oaşului – str. Traian;
- reorganizare circulaţie sensuri unice pe malurile Someşului şi de o parte şi de alta a căii ferate.

Reţea 2020
- legătură rutieră Bd. Muncii – str.Traian Vuia;
- legătură rutieră str. Taberei – arteră nouă Parc Babeş;
- pasaj rutier peste calea ferată – str. Tăietura Turcului.
Sursa: Studiu Universitatea Transilvania Braşov

Cele mai circulate străzi din Cluj-Napoca

Calea Floreşti – peste 30.000 de vehicule
Calea Mănăştur - 25.000 de vehicule
Bd. 21 Decembrie 1989 (sens unic) - 35.000 de vehicule
Calea Turzii - 17.000 de vehicule
Sursa: Studiu Universitatea Transilvania Braşov
(calculul s-a făcut în funcţie de numărul de autovehicule înregistrat pe sens timp de 24 de ore)

Secţiunea “Mobilitate” din documentaţia de elaborare a PUG, pe site-ul primăriei

Primăria Cluj-Napoca a găzduit în 26 octombrie o dezbatere publică tematică în cadrul proiectului de elaborare a PUG. Tema dezbaterii a fost “Mobilitate – circulaţie rutieră, circulaţie pietonală, transport public”. “Subiectele discutate şi prezentările făcute în cadrul acestei întâlniri, la care au participat toate instituţiile, asociaţiile sau persoanele interesate de tematică, vor putea fi consultate pe www.primariaclujnapoca.ro.

Comentariile, sugestiile, punctele de vedere sau eventualele propuneri alternative pot fi trimise pe adresa comunicat@primariaclujnapoca.ro sau pe nr. de fax 0264/59.62.79. Menţionăm că documentele anexate reprezintă o fază intermediară a proiectului pentru PUG”, se arată într-un comunicat de presă al municipalităţii.

⇒ Dacă ţi-a plăcut articolul, urmăreşte ZCJ.RO pe FACEBOOK şi pe Instagram

loading...
Comenteaza