Ultima umilinţă pentru revendicatorii Palocsay: pot pierde tot

Cauza hostezsenilor a ajuns în faţa de expertiză iar aceasta nu-i avantajează pentru că delimitează terenurile pe care autorităţile locale i-au pus în posesie ca domeniu public al statului care nu poate fi retrocedat.

Cei aproape 100 de hostezseni care îşi aşteaptă pământurile înapoi sunt decişi să iasă în stradă, cât mai trăiesc, pentru că s-au săturat să lupte pentru ceea ce li se cuvine de drept. Procesul intentat de Staţiunea de Cercetare primăriei şi prefecturii a ajuns într-un punct mort, iar politicienii maghiari pe care i-au susţinut le întorc spatele. Nici când au fost la putere n-au putut face nimic pentru că în cazul terenului deţinut de straţiune la Cluj există interse foarte mari.

Staţiunea de Cercetare şi Dezvoltare pentru Pomicultură (SCDP) Cluj a formulat la începutul lui 2009 o plângere în instanţă, în vederea anulării hotărârilor Comisiilor locale şi judeţene de fond funciar, prin care câteva zeci de familii de hostezseni fuseseră validaţi pentru punere în posesie cu peste 50 de hectare în zona staţiunii de cercetare Palocsay. Vechii proprietari s-au constituit parte la proces şi au cerut instanţei punerea în posesie. De atunci, procesul se judecă, fără niciun rezultat.

Următorul termen în proces a fost fixat pe 25 martie. Expertiza din dosar poziţionează terenul pe care autorităţile locale clujene (primăria şi prefectura) a reconstituit dreptul de proprietate a hostezsenilor în domeniul public al statului, confirmă avocatul Sztranyczki Szilard, de altfel şi membru UDMR. "Terenurile domeniul public al statului nu se pot retrocede, este adevărat. Însă la momentul în care oamenii au fost validaţi pentru punerile în posesie nu se făcea distincţia între domeniul public şi domeniul privat, adică 366 de hectare erau domeniu public iar alte 600 domeniu privat. La momentul respective trebuie raportată situaţia, iar noi am formulat obiecţii. Este adevărat că oamenii pot pierde tot dacă se judecă lucrurile superficial", a menţionat avocatul.

Conducerea Staţiunii de Cercetare declarat pentru ZIUA de CLUJ că sunt 174 de oameni care revendică terenul administrat de instituţie de 366 de hectare şi susţinea ca aceştia să fie despăgubiţi sau să primească un alt amplasament. "În 1990 staţiunea avea 1.036 de hectare. Noi ne-am restrâns până la 366 cât se afla acum în administrare. Diferenţa de teren a ajuns la autorităţile locale, la Primăria Cluj-Napoca. Până la ora actuală terenul nu a ajuns la foştii proprietari", precizau aceştia. Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară doreşte să preia Staţiunea de Cercetare care administrează un teren foarte important din oraş, însă fără datorii (care în cazul staţiunii depăşesc 8 milioane de lei), iar situaţia acestora nu a fost tranşată.
Hostezsenii sunt la căpătul răbdării. Mulţi au murit, mulţi sunt foarte bătrâni. De şase ani sunt purtaţi pe holurile instanţelor. Politicienii maghiari la care au apelat n-au putut face nimic pentru ei, nici măcar cât au fost la putere, deşi mulţi dintre aceştia au participat la toate întrunirile pe tema retrocedărilor, organizate de oameni. Chiar Laszlo Attila, fost viceprimar şi senator de Cluj, n-a putut iniţia nicio modificare legislativă pentru tranşarea situaţiei Staţiunii de Cercetare din Cluj. Laszlo spunea că pe lista revendicatorilor se află chiar membri din familia sa şi aceştia îi cer în fiecare zi o rezolvare. "La felelcani s-a putut, terenul- staţiune era tot în domeniul public şi s-a făcut transferul în domeniul privat, prin hotărâre de Guvern. Este nevoie de o modificare legislativă, a legii 45 din 2009 în acest sens. În cazul a alte institute de cercetare din ţară s-au făcut aceste transferuri. La Cluj nu s-a reuşit până acum. Nimeni nu zice să desfiinţăm staţiunea de cercetare. Ei rămân cu 120 de hectare pentru că oamenii au dreptul doar la 49. Este o bătaie de joc ceea ce se întâmplă. Oamenii sunt disperaţi, vin la noi şi nu avem cum să-i ajutăm pentru că este şi un proces pe rol", spune consilierul UDMR Csoma Botond.

Primăria Cluj-Napoca a cerut în 2012 Ministerului Agriculturii şi Parlamentului să treacă în domeniul privat al statului peste 75 de hectare din Trupul Centru Sere al staţiunii de la Cluj, în aşa fel încât să se poată onora sentinţele definitive şi irevocabile obţinute de proprietari, dar şi deciziile luate de comisiile locală şi judeţeană de fond funciar. Din 2011, Ministerul Educaţiei a întârziat procedurile de trecere a instituţiei în subordinea Universităţii de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară aşa cum s-a decis încă de acum trei ani la reorganizarea SCPD (staţinea urma să fie reînfiinţată pe 168 de hectare, iar restul suprafeţei de peste 198 de hectare urma să trecă la Agenţia Domeniilor Statului pentru punerea în posesie a revendicatorilor).