Viceprimarul Clujului şi preşedintele interimar al CJ Cluj vor da Primăria în judecată: cer plăcuţe multilingve

Grupul de iniţiativă "Musai-Muszaj" se bucură de susţinerea unor personalităţi de pe scena politică, academică şi culturală a Clujului în demersul lor de a obliga autorităţile locale să amplaseze controversatele plăcuţe multilingve la intrările oraşului.

Printre cei care s-au alăturat campaniei "Primăvara celor 1000 de procese", iniţiată în februarie cu scopul de a convinge cel puţin 1.000 de clujeni să dea în judecată Primăria Cluj-Napoca pentru ca numele oraşului să fie scris în trei limbi, mai precis în română, maghiară şi germană, se numără viceprimarul UDMR Anna Horvath şi preşedintele interimar al Consiliului Judeţean (CJ) Cluj, Vakar Istvan.

Intervenția accesorie prin care se alătură ca reclamanți în cazul indicatoarelor multilingve a fost semnată şi de consilierii locali Csoma Botond, Geréd Imre și Oláh Emese, prorectorul Universităţii Babeş-Bolyai, Soós Anna, decanul Universității Sapientia, Tonk Márton, directorul Muzeului de Artă, Lucian Nastasă, directorul Filarmonicii de Stat Transilvania, Marius Tabacu, directorul Operei Maghiare Cluj, Szép Gyula, directorul artistic al Teatrul Național Maghiar, Visky András, și de organizatorul principal al Zilelor Culturale Maghiare, Gergely Balázs.

La conferința de presă în cadrul căreia şi-a anunţat susţinerea, viceprimarul Anna Horvath a precizat că la începutul anului 2011 au adunat 13.500 de semnături pentru a susține decizia consiliului, dar pe care "din păcate domnul primar nu a amplasat-o pe ordinea de zi".

Ea a declarat că s-a bucurat de inițiativa "Musai-Muszáj", deoarece "ei au reușit să-și de glas părerii lor într-un mod mai simpatic decât cel al politicienilor, luptând astfel pentru unificarea părerii maghiarilor și extindere cât mai mare a suportului venit din partea comunității române".

La rândul său, Marius Tabacu, directorul Filarmonicii Transilvania, a fost de părere că aceste probleme există doar atunci când suntem obligați să fim atenți la ele. "Dacă am trăi în normalitate, nici nu s-ar pune problema ca noi să ne judecăm, să discutăm acum", a afirmat el.

Odată cu sfârșitul proiectului de faţă, grupul de inițiativă civilă "Musai-Muszáj"  își propune să participe la diferitele evenimente organizate de-a lungul verii și să tematizeze în continuare problemele existente ale comunității.

Acţiunea vine în replica deciziei Curţii de Apel Cluj din 5 februarie, prin care Primăria Cluj-Napoca nu mai este obligată să amplaseze plăcuţe bilingve româno-maghiare la intrările în oraş. Instanţa a admis recursul municipalităţii, casând astfel decizia Tribunalului Cluj, care obliga autorităţile locale să amplaseze plăcuţe bilingve la intrările în oraş.

Pentru această cauză, "Musai-Muszáj" a mai organizat flashmoburi, dezbateri publice, a înregistrat cererile cetățenilor referitor la amplasarea indicatoarelor și a adunat reclamanți pentru susținerea procesului intentat de Asociația Minority Rights, înregistrată acum în România.

De asemenea, inițiativa s-a clasat pe primul loc, cumulând un total de 920 de voturi, la proiectul inițiat de primărie pentru derularea unui proces de bugetare participativă bazat pe implicarea tinerilor.