Martie, lună plină pentru Naţionalul clujean. Vezi programul

Duminică, 1 martie, ora 19:00, sala mare - "Livada de vişini", de A. P. Cehov

regia: Roberto Bacci, dramaturgia: Stefano Geraci, scenografia: Adrian Damian, maestru de lumini: Jenel Moldovan, asistenţi de regie: Maria Rotar, Francesco Puleo, asistent de scenografie: Florin Călbăjos, coordonator al momentului de iluzionism: Florin Suciu, cu: Ramona Dumitrean, Alexandra Tarce, Anca Hanu, Ionuţ Caras, Sorin, Leoveanu, Cristian Grosu, Cătălin Herlo, Irina Wintze, Radu Lărgeanu, Patricia Brad, Cornel Răileanu, Matei Rotaru, Miron Maxim, Pusztai Renato, Aladar, Albert Gábor Balázs

O simfonie în alb ar putea fi numită pe scurt această livadă, întrucât spectacolul e inundat într-o mare de alb: alb-transparente sunt perdelele, care creează spaţii de joc, albe sunt petalele florilor scuturate ale livezii de vişini, împrăştiate atât pe scenă cât şi pe puntea ce pătrunde în sală, pe culoarul central. Albe sunt şi scaunele pe care spectatorii se află aşezaţi, fiind făcuţi părtaşi ai sfâşierii sufleteşti a personajelor cehoviene. Pata de culoare întunecată este Lopahin, omul materiei, trăind cu o jumătate din sine în lumea  oamenilor practici, îmbogăţiţi, şi cu cealaltă, în lumea livezii, a frumosului gratuit. Livada reprezintă melancolia, trecutul, liniştea lumii tradiţionale, o anumită acalmie, armonia dintre om şi natură, pentru care e străină şi stranie în acelaşi timp atitudinea modernă, de comerciant, a lui Lopahin. Livada aparţine trecutului pierdut; este livada morţilor. Această livadă reverberează sunete, zgomote, nostalgii şi deziluzii care ne vorbesc şi nouă astăzi , mai mult decât oricând.

Miercuri, 4 martie, ora 19:00, studio Euphorion - "Ex/centric"

exercițiu dramatic colectiv un concept de: Ionuţ Caras, cu: Radu Lărgeanu, Alexandra Tarce, Diana Buluga, Alexandra Caras, Bianca Pintea, Mihail Onaca, Giovanni Mateescu, Silviu Galiș.

În formula pe care am aplicat-o la acest proiect, textele au fost scrise de actori, sub îndrumarea mea, iar sursele de inspirație ne-au fost oferite de experiențele personale și de social media. Povestea e simplă: un grup de indivizi se întâlnesc periodic în diverse spații, pentru a juca un joc care să-i scoată din plictiseala vieții lor obișnuite. Numai că de data asta regulile sunt altele...

Vineri, 6 martie, ora 19:00, studio Euphorion - "Panglica lui Moebius"

de Robert Cohen, traducerea: Adriana Stan, regia: Răzvan Mureşan, scenografia: Tudor Lucanu, cu: Cristian Grosu, Patricia Brad, Miron Maxim, Radu Lărgeanu, Ionuţ Caras

Banda lui Moebius este o panglică confecţionată din materiale diverse, sub forma unei bucle răsucite la care interiorul şi exteriorul sunt aceleaşi, revenind, mereu şi mereu, la ce a fost, pe măsură ce se învârte. Prin alegerea acestui titlu, dramaturgul Robert Cohen atrage atenţia asupra faptului că în societatea de azi individul se vede tot mai obligat să îşi acopere adevăratul chip şi adevărata identitate sexuală pentru a nu-i răni pe cei care-i sunt dragi. Personajele lui, atât de calde şi umane, ajung să renunţe la măştile sociale pentru ca „exteriorul şi interiorul să devină una".

Sâmbătă, 7 martie, ora 19:00, sala mare - "Apollodor", după Gellu Naum - premieră

spectacol-concert de Ada Milea, scenografia: Cristian Rusu, asistent muzical: Anca Hanu, asistent de regie: Mihai Chirilă, desene umbre: Paul Mureșan, idei din umbre: Filip Odangiu, maestru de lumini: Jenel Moldovan, cu: Ada Milea, Dragoș Pop, Anca Hanu, Ramona Dumitrean, Adriana Băilescu, Cristian Rigman, Sânziana Tarța, Adrian Cucu

Apolodor e harta muzicală a călătoriilor pinguinului inventat de Gellu Naum. Echipa clujeană e extrem de creativă și sunt convinsă că bucuria care ne „bântuie" repetițiile va contamina și spectatorii.

Duminică, 8 martie, ora 19:00, studio Euphorion - "Cutia Pandorei", de Katalin Thuróczy

traducere de Anamaria Pop, regia: Andrei Măjeri, scenografia: Cristian Rusu, cu: Miriam Cuibus, Cătălin Codreanu

În Cutia Pandorei găsim amestecate într-un plat du jour ingrediente dintre cele mai diverse: personaje grotești, situații comice, povești dramatice, decor cu accente suprarealiste etc. Hilda și Bandi sunt două personaje animate de o poveste care se întinde, într-o adevărată saga de familie, peste mai bine de cinci decenii: istoria unei comori ascunse. Agresiunile lor perpetue scot la iveală elementele disfuncționale ale unei familii aflate mereu la un pas de îmbogățire... Un pas pe care nimeni nu e dispus să îl facă, fapt bine ilustrat în replica Hildei: „Ura lui taică-tu a fost mai mare până și decât lăcomia lui". Hilda și Bandi se rănesc, eliberând energii intense într-un perimetru de luptă strâmt, într- un spațiu aglomerat de „boarfe vechi". Ce se va întâmpla cu aceste două biete suflete când afară va fi frig și întuneric, iar camera va rămâne pustie?

Marți, 10 martie, ora 19:00, sala mare - "Sânziana şi Pepelea", de Vasile Alecsandri

regia: Alexandru Dabija, scenografia: Cristian Rusu, muzica originală: Ada Milea, Anca Hanu, coregrafia: Florin Fieroiu, asistent costume: Cătălina Chirilă, asistent de regie: Leta Popescu, cu: Anca Hanu, Miriam Cuibus, Angelica Nicoară, Irina Wintze, Romina Merei, Adriana Băilescu, Patricia Brad, Matei Rotaru, Ionuţ Caras, Adrian Cucu,Radu Lărgeanu, Cristian Grosu, Cătălin Herlo, Dragoş Pop, Cristian Rigman, Miron Maxim, Silvius Iorga, Mihnea Blidariu

Cu Sânziana şi Pepelea redescoperim copilăria teatrului românesc, acea naivitate hazlie, jucăuşă, care grăieşte însă multe adevăruri despre firea românească valabile şi astăzi; un text foarte teatral, cu mari potenţialităţi scenice, de joc. Multe personaje au fost reinventate, regândite, aşa cum spune Alexandru Dabija „după mintea noastră de acum. Alecsandri nu a introdus popa ca personaj, noi am folosit până şi rugăciunile de ploaie. Ne jucăm. Din punctul acesta de vedere e foarte bine, pentru că textul este extrem de liber". Libertatea incredibilă pe care o lasă piesa se poate vedea şi la nivelul muzicii, creată, reinventată la rândul ei, toate părţile muzicale purtând semnătura Adei Milea şi a Ancăi Hanu

Miercuri, 11 martie, ora 19:00, studio Euphorion - "Agnus Dei", de John Pielmeier

traducere de Anca Florescu și Costin Manoliu, regia: Cătălin Bocîrnea, scenografia: Carmencita Brojboiu, muzica: Șerban Ursachi, cu : Miriam Cuibus, Irina Wintze, Alexandra Tarce

Agnus Dei /Agnes of God, cu peste șase sute de reprezentații pe Broadway în 1980, a fost ecranizată de Norman Jewison avându-le în distribuție pe Jane Fonda, Anne Bancroft și Meg Tilly (ultimele două nominalizate la Oscar). Textul este o reflecție asupra forței credinței și nevoii de miracol a omului modern, acțiunea piesei petrecându-se într-o mânăstire de maici. În chilia uneia dintre călugărițe este descoperit cadavrul unui nou-născut. De crimă pare a fi vinovată mama pruncului, sora Agnes. Cu investigarea omorului este însărcinat un medic psihiatru. Ancheta doctoriței va duce la dezvăluirea unei obscure povești de familie, dar și la ample reflecții interioare.

Joi, 12 martie, ora 19:00, sala mare - "12 oameni furioşi", de Reginald Rose

traducere de Eugen B. Marian, regia: Tudor Lucanu, decorul: Adrian Damian, costumele: Adriana Grand, maestru de lumini: Jenel Moldovan, cu: Ovidiu Crișan, Ruslan Bârlea, Ionuț Caras, Miron Maxim, Radu Lărgeanu, Cătălin Codreanu, Cătălin Herlo, Matei Rotaru, Cornel Răileanu, Cristian Grosu, Petre Băcioiu, Emanuel Petran, Doru Bodrea

Doisprezece oameni sunt încuiați într-o încăpere pentru a decide soarta unui alt om, judecat pentru patricid. Toate dovezile îl incriminează. Votul celor doisprezece jurați, privind vinovăția sau nevinovăția lui, trebuie să fie unanim. Oare pot cei 12 să privească obiectiv acest caz? Oare toate faptele prezentate la proces s-au petrecut întocmai? Oamenii devin reticenți atunci când sunt puși să admită că nu au înțeles pe deplin semnificația a ceea ce au văzut și au auzit. De fiecare dată când cineva încearcă să sugereze că au fost înșelați de aparențe sau că nu au dat importanță unor detalii semnificative, cel mai probabil, vor respinge afirmațiile făcute de acesta, le vor ignora, și se vor agăța de opiniile lor anterioare cât de mult posibil. Una din puținele soluții este ca ei să mai arunce o privire asupra fiecărui amănunt. Așa cum fiecare din cei 12 jurați ajung să se autocunoască, și noi începem să ne recunoaștem în fiecare dintre cei 12. Câteodată suntem nepăsători, câteodată prea radicali, sau prea puternic conduși de sentimente personale, câteodată facem lucrurile în grabă, și câteodată luăm lucrurile așa cum ne sunt prezentate, fără a ne pune întrebări. Dar suntem și răbdători, cinstiți, dornici de a face dreptate și de a oferi ajutor.

Vineri, 13 martie, ora 19:00, studio Euphorion - "Conul Leonida faţă cu reacţiunea", de I. L. Caragiale

regia şi scenografia: Laurian Oniga, cu: Ovidiu Crişan, Romina Merei, Lucia-Wanda Toma

„Politicianul" Leonida a înlocuit tribuna politică cu odaia modestă dintr-o mahala bucureşteană, auditoriul fiind format dintr-o singură persoană: Efimiţa. Aici soţia nu mai este femeia matură, care-i înţelege balivernele mai mult dintr-o datorie conjugală, ci o tânără care-l priveşte cu veneraţie şi infinită iubire. La începutul poveştii, Leonida este un bărbat măreţ, iar la sfârşit, un iepure fricos, speriat la culme de infernul de afară, care, pentru Efimiţa e „revuluţie", pentru Leonida „reacţiune", iar pentru Safta, un „obicei mitocănesc", când, de fapt, este o simplă petrecere, ce-i drept, cam zgomotoasă.

Sâmbătă, 14 martie, ora 19:00, sala mare - "La răscruce de vânturi", după Emily Brontë

scenariul dramatic: Mariana Vartic şi Ada Lupu, regia: Ada Lupu, scenografia: Cristian Rusu, asistent scenografie: Arhidiade Mureşan, cu: Ramona Dumitrean, Cristian Grosu, Ionuţ Caras, Cătălin Herlo, Irina Wintze, Angelica Nicoară, Cristian Rigman, Romina Merei, Silvius Iorga, Adrian Cucu, Patricia Brad, Petre Băcioiu

Strania şi tragica poveste de dragoste dintre Catherine şi Heathcliff din La răscruce de vânturi este istorisită de un martor ocular, servitoarea Nelly Dean, unui ascultător atent, chiriaşul de la Thrushcross Grange, domnul Lockwood, rătăcit în landa furtunoasă de la Wuthering Heights, locul principal al acţiunii. Povestitoarea - care serveşte de filtru umanizator, intermediar între infernul de la Wuthering Heights şi viaţa firească - şi ascultătorul ei adâncesc planul naraţiunii faţă de lumea reală, dându-i o mai mare obiectivitate, necesară universului aceluia de pasiuni extreme, a acelei lumi de trăiri inumane, abisale. Climatul şi peisajul, pentru a putea suporta o forţă ca aceea a lui Heathcliff, trebuiau să fie, şi ele, teribile. Dragostea, ura şi răzbunarea se împletesc insuportabil în sufletul lui Heathcliff, pierdut şi maltratat la răscrucea vânturilor, natura sălbatică şi năvalnică fiindu-i model. Oamenii locului trăiesc intens, adânc şi răscolitor.

Duminică, 15 martie, ora 19:00, studio Euphorion - "Declaraţie", de Tudor Muşatescu

one-woman show cu Elena Ivanca

Un one-woman show exploziv, în care actriţa interpretează patru personaje feminine construite în detaliu şi elaborate cu scrupulozitate. 

Miercuri, 18 martie, ora 19:00, studio Euphorion - "Cerere în căsătorie", de A. P. Cehov

traducere de Sanda Misirianțu, regia: Sorin Misirianţu, cu: Cornel Răileanu, Sorin Misirianţu, Adriana Băilescu

Un spectacol care dezvăluie complet şi abrupt spiritul slav, în care extremele fac casă bună. Într-o succesiune rapidă se trece de la iubire la ură, de la prietenie la duşmănie, de la înţelegere la ceartă. O lume nu atât de îndepărtată de ceea ce trăim şi astăzi, sub forme uşor modificate, dar la fel de pline de umor.

Vineri, 20 martie, ora 19:00, studio Art Club - "Atenţie, cad îngeri!"

one-woman show cu Elena Ivanca, regia: Medeea Iancu, coregrafia: Luminiţa Toader, scenografia: Arhidiade Mureşan

Actriţa parcurge succesiv etape ale vieţii unor personaje, legate între ele de „naratoare" - tot atîtea prilejuri de a remarca extraordinara capacitate de transformare a interpretei în succesiunea de „feţe" întrupate.

Sâmbătă, 21 martie, ora 19 :00, sala mare - "Elling", de Axel Hellstenius și Petter Naess

adaptare a romanului Fraţi de sânge de Ingvar Ambjømsen, traducerea şi adaptarea: Petre Bokor, regia și scenografia: Sorin Misirianţu, asistent scenografie: Arhidiade Mureșan, cu: Dan Chiorean, Ovidiu Crişan, Elena Ivanca, Miron Maxim, Radu Lărgeanu, Adriana Băilescu

Elling rămâne fără mama sa la vârsta de 40 de ani. Este trimis într-un azil, unde îl cunoaşte pe Kjell Bjarne, un uriaş de aceeaşi vârstă, inocent, virgin, cu gândul numai la femei. După doi ani petrecuţi în stabilimentul de la Broynes, eroii sunt mutaţi, printr-un program special finanţat de stat în vederea reintegrării în societate, într-un apartament în care ei trebuie să se descurce singuri. Un asistent social îi va îndruma şi supraveghea, îi va învăţa să trăiască. Iniţial, sunt speriaţi de soneria telefonului, de faptul că trebuie să iasă în oraş la cumpărături, dar, încetul cu încetul, cei doi găsesc modalităţi de a se integra în societate, Elling descoperindu-şi chiar talentul de poet. Spectacolul prezintă drumul integrării în societate a celor doi singuratici, înspăimântați de ideea de a intra în contact cu viața socială. Un drum plin de momente comice și de o profundă tandrețe umană.

Duminică, 22 martie, ora 19:00, sala mare - "Mein Kampf", de George Tabori

traducerea: Alexandru Al. Şahighian, regia: Alexandru Dabija, scenografia: Carmencita Brojboiu, muzica: Ada Milea, Anca Hanu, asistent de regie: Leta Popescu, maestru de lumini: Jenel Moldovan, cu: Ionuţ Caras, Cristian Grosu, Radu Lărgeanu, Cătălin Herlo, Silvius Iorga, Sorin Leoveanu, Matei Rotaru, Angelica Nicoară, Romina Merei/Diana Buluga, Patricia Brad, Anca Hanu, Ramona Dumitrean, Cristian Rigman, Alexandra Tarce

Cea mai faimoasă piesă a lui George Tabori este farsa antinazistă, Mein Kampf, pe care a regizat-o el însuşi, pentru prima oară, la Viena, în anul 1987. Prin teatrul său, Tabori a căutat să încurajeze publicul să râdă de monştrii şi ucigaşii de pe scenă. Mein Kampf este un exorcism, un uriaş hohot de râs, un cântec de libertate în care autorul, victimă a terorii naziste, tratează oroarea într-o manieră neaşteptată. În azilul de noapte pentru bărbaţi de sub măcelăria doamnei Merschmeyer, Schlomo Herzl, un bătrân evreu vânzător de cărţi, ia sub ocrotirea sa un tânăr lipsit de talent, sosit la Viena pentru a studia la Academia de Arte Frumoase. Tânărul este numit Hitler, personaj palavragiu şi grosolan, paranoic şi vanitos, un nazist în devenire. Schlomo ar fi putut să perceapă pericolul care se apropia, dar el nu vede în tânărul Hitler decât un obişnuit semen al lui.

Miercuri, 25 martie, ora 19:00, studio Euphorion- "Amalia respiră adânc", de Alina Nelega

regia şi scenografia: Tudor Lucanu, one-woman show cu Anca Hanu

Amalia respiră adânc nu este un spectacol, ci o poveste. O poveste care recreează universul regimului comunist în toată absurditatea sa. O poveste a unui suflet rătăcit prin comunism. O poveste care nu condamnă trecutul, ci îl evocă. O poveste despre nenorocul de a trăi într-o societate bolnavă. O poveste despre supraviețuirea într-un mediu care te lovește cu un întreg arsenal, care are menirea să te dezumanizeze, să te spele pe creier, să te infesteze cu ideologia comunistă. O poveste pe care o poți trăi doar dacă te lași acaparat de jocul numit vis.

Joi, 26 martie, ora 19 :00, sala mare - "Zeul măcelului", de Yasmina Reza

regia: Cristian Hadji-Culea, scenografia: Valentin Codoiu, asistent scenografie: Cătălina Chirilă, cu: Irina Wintze, Marian Râlea, Diana Buluga, Miron Maxim

ZEUL MĂCELULUI / Le Dieu du carnage a fost scrisă în 2006. Jurgen Gösch a pus-o în scenă la Schauspielhaus din Zürich, apoi piesa a fost regizată de însăşi autoarea la Teatrul Antoine, din Paris, avându-i în distribuţie pe: Isabelle Huppert, André Marcon, Valérie Bonneton şi Éric Elmosnino. Filmul lui Roman Polanski, Carnage, al cărui scenariu l-a făcut scriitoarea şi pentru care a primit premiul pentru cea mai bună adaptare la Festivalul de la Cannes din 2011, a făcut-o faimoasă. Filmul s-a bucurat de o distribuţie prestigioasă: Jodie Foster, Kate Winslet, John C. Reilly şi Christoph Waltz. Pentru piesele sale, scriitoarea a fost recompensată cu prestigioasele premii Laurence Olivier Award (Marea Britanie) şi Tony Award (SUA). În salonul familiei Houllié, înţesat de cărţi, având pe pereţi fotografii dintr-un ţinut african aflat în război, soseşte familia Reille, invitată la o discuţie în urma unui incident anodin: Ferdinand, odrasla familie Reille, îl lăsase fără dinţii din faţă pe Bruno, băiatul familiei Houllié. Debutul întrevederii are loc în parametri civilizaţi, sub semnul convenţiei sociale, ca apoi totul să degenereze într-o confruntare frenetică a celor două cupluri, de un comic muşcător, din care ies la suprafaţă toate frustările vieţii de cuplu.

Duminică, 29 martie, ora 19 :00, sala mare - "12 oameni furioşi", de Reginald Rose

traducere de Eugen B. Marian, regia: Tudor Lucanu, decorul: Adrian Damian, costumele: Adriana Grand, maestru de lumini: Jenel Moldovan, cu: Ovidiu Crișan, Ruslan Bârlea, Ionuț Caras, Miron Maxim, Radu Lărgeanu, Cătălin Codreanu, Cătălin Herlo, Matei Rotaru, Cornel Răileanu, Cristian Grosu, Petre Băcioiu, Emanuel Petran, Doru Bodrea Doisprezece oameni sunt încuiați într-o încăpere pentru a decide soarta unui alt om, judecat pentru patricid. Toate dovezile îl incriminează. Votul celor doisprezece jurați, privind vinovăția sau nevinovăția lui, trebuie să fie unanim. Oare pot cei 12 să privească obiectiv acest caz? Oare toate faptele prezentate la proces s-au petrecut întocmai? Oamenii devin reticenți atunci când sunt puși să admită că nu au înțeles pe deplin semnificația a ceea ce au văzut și au auzit. De fiecare dată când cineva încearcă să sugereze că au fost înșelați de aparențe sau că nu au dat importanță unor detalii semnificative, cel mai probabil, vor respinge afirmațiile făcute de acesta, le vor ignora, și se vor agăța de opiniile lor anterioare cât de mult posibil. Una din puținele soluții este ca ei să mai arunce o privire asupra fiecărui amănunt.

Așa cum fiecare din cei 12 jurați ajung să se autocunoască, și noi începem să ne recunoaștem în fiecare dintre cei 12. Câteodată suntem nepăsători, câteodată prea radicali, sau prea puternic conduși de sentimente personale, câteodată facem lucrurile în grabă, și câteodată luăm lucrurile așa cum ne sunt prezentate, fără a ne pune întrebări. Dar suntem și răbdători, cinstiți, dornici de a face dreptate și de a oferi ajutor.

Marți, 31 martie, ora 19:00, studio Euphorion - "Nu vezi că stai în braţele mele, orbule?"

de drag de Nichita Stănescu, regia, scenografia şi selecţia muzicală: Anton Tauf, cu: Anton Tauf, Romina Merei, Ramona Dumitrean

Este un spectacol de poezie pe versurile poetului Nichita Stănescu, cu care actorul Anton Tauf a avut o prietenie de excepţie. La Nichita Stănescu funcţia tradiţională a limbajului poetic este atotstăpânitoare. În rostirea celor trei actori, cuvântul poetului vrăjeşte. Emblema stănesciană este sfera şi echivalentul ei în limbă, perioada, loc al armonioaselor simetrii.