Şase spectacole la Naţionalul clujean, în săptămâna 10-15 martie

Marţi, 10 martie, ora 19:00, sala mare - SÂNZIANA ȘI PEPELEA,  de Vasile Alecsandri

regia: Alexandru Dabija
scenografia: Cristian Rusu
muzica originală: Ada Milea și Anca Hanu
mişcare scenică: Florin Fieroiu
asistent costume: Cătălina Chirilă
asistent de regie: Leta Popescu

Distribuţia: Sânziana, Baba Catrina, Zână - Anca Hanu; Baba Rada, Zâna Lacului - Miriam Cuibus; Baba Anghelica, Zână - Angelica Nicoară; Baba Marghioala, Zână - Irina Wintze; Tândală, Baba Gheorghița - Romina Merei; Baba Casandra, Zână - Adriana Băilescu; Pasărea măiastră, Baba Safta, Zână - Patricia Brad; Pepelea - Matei Rotaru; Zmeul, Baba Anica - Ionuţ Caras; Papură, Baba Domnica - Radu Lărgeanu; Codruța - Cristian Grosu; Păcală - Adrian Cucu; Lăcustă - Cătălin Herlo; Pârlea - Dragoş Pop; Popa Parodie - Cristian Rigman; Zorilă, Paharnicul - Miron Maxim; Murgilă, Statu-Palmă-Barbă-Cot, Stolnicul - Silvius Iorga; Cuviosul Mihnea Trompetistul - Mihnea Blidariu.

Cu Sânziana şi Pepelea redescoperim copilăria teatrului românesc, acea naivitate hazlie, jucăuşă, care grăieşte însă multe adevăruri despre firea românească valabile şi astăzi; un text foarte teatral, cu potenţialităţi scenice, de joc... „E jucăuş, da, afirmă regizorul, era şi vremea când se descopereau, cel puţin la noi, efectele scenice, trapa, lumina electrică, schimbatul rapid al decorurilor, coborârea din plafon... şi într-adevăr, ceea ce se vede la Alecsandri, şi o făcea mai mult sau mai puţin calculat, era cunoaşterea folclorului. Iar noi am mers mult pe această cale a folclorului, şi nu la modul superficial, ci mai aprofundat: am ajuns la iele, la vrăjitoare, la blesteme, la legătura cu religia creştină, cu ortodoxismul. Ţinta spectacolului este însă în primul rând să bine-dispună".

Miercuri, 11 martie, ora 19:00, studio Euphorion - AGNUS DEI,  de John Pielmeier, traducere de Anca Florescu și Costin Manoliu

regia: Cătălin Bocîrnea
scenografia: Carmencita Brojboiu
muzica: Șerban Ursachi

Distribuţia: Martha Livingstone, medic psihiatru - Irina Wintze; Sora Miriam Ruth, soră superioară a mănăstirii - Miriam Cuibus; Agnes, călugăriță - Alexandra Tarce; (voce) - Maria Pandrea.

De ce nu aleg oamenii să se folosească mai întâi de simpatie, iubire, comunicare, empatie, și doar mai apoi să i se adreseze lui Dumnezeu? De ce un copil inocent, Agnes, care este molestat de către propria mamă, nu este luat în grijă de societate, ci este trimis la mănăstire? De ce nu se poate găsi un echilibru între știință și credința în Dumnezeu, în așa fel încât cele două să ofere o soluție pentru salvarea ei?

Credința nu este o convingere care, odată dobândită, rămâne nealterată de realitățile pe care le trăim. Cât de departe ne poate duce nevoia neîncetată de certitudine? Un miracol ar fi dacă nevoia de certitudini ar dispărea. Dar oare cine am deveni? Răspunsul se află ascuns în fiecare dintre noi.

Povestea lui Agnes este o poveste adevărată, „relatată" de către dramaturgul John Pielmeier printr-o dramă psihologică și filosofică foarte intensă. Totul este trecut prin prisma filtrului interior al personajelor, care se destăinuie și se dezvăluie, punându-și întreaga experiență de viață și întregul suflet sub lupă, în slujba aflării unui adevăr supus relativității.
Cătălin Bocîrnea

Joi, 12 martie, ora 19:00, sala mare- 12 OAMENI FURIOȘI,  de Reginald Rose, traducere de Eugen B. Marian

regia: Tudor Lucanu
decorul: Adrian Damian
costumele: Adriana Grand
maestru de lumini: Jenel Moldovan

Distribuţia: Juratul 1 - Ovidiu Crişan; Juratul 2 - Ruslan Bârlea; Juratul 3 - Ionuţ Caras; Juratul 4 - Miron Maxim; Juratul 5 - Radu Lărgeanu; Juratul 6 - Cătălin Codreanu; Juratul 7 - Cătălin Herlo; Juratul 8 - Matei Rotaru; Juratul 9 - Cornel Răileanu; Juratul 10 - Cristian Grosu; Juratul 11 - Petre Băcioiu; Juratul 12 - Emanuel Petran; Ofițerul - Doru Bodrea.

Doisprezece oameni sunt încuiați într-o încăpere pentru a decide soarta unui alt om, judecat pentru patricid. Toate dovezile îl incriminează. Votul celor doisprezece jurați, privind vinovăția sau nevinovăția lui, trebuie să fie unanim.

Oare pot cei 12 să privească obiectiv acest caz? Oare toate faptele prezentate la proces s-au petrecut întocmai?

Oamenii devin reticenți atunci când sunt puși să admită că nu au înțeles pe deplin semnificația a ceea ce au văzut și au auzit. De fiecare dată când cineva încearcă să sugereze că au fost înșelați de aparențe sau că nu au dat importanță unor detalii semnificative, cel mai probabil, vor respinge afirmațiile făcute de acesta, le vor ignora și se vor agăța de opiniile lor anterioare cât de mult posibil. Una din puținele soluții este ca ei să mai arunce o privire asupra fiecărui amănunt.
Așa cum fiecare din cei 12 jurați ajung să se autocunoască, și noi începem să ne recunoaștem în fiecare dintre cei 12. Câteodată suntem nepăsători, câteodată prea radicali, sau prea puternic conduși de sentimente personale, câteodată facem lucrurile în grabă, câteodată luăm lucrurile așa cum ne sunt prezentate, fără a ne pune întrebări. Dar suntem și răbdători, cinstiți, dornici de a face dreptate și de a oferi ajutor.

„Este foarte greu să fii obiectiv. Vrei - nu vrei, prejudecata se strecoară pretutindeni și falsifică toate părerile." (Juratul nr. 8)
Tudor Lucanu

Vineri, 13 martie, ora 19:00, studio Euphorion -CONUL LEONIDA FAŢĂ CU REACŢIUNEA, de I. L. Caragiale, regia şi scenografia: Laurian Oniga

Distribuţia: Conul Leonida - Ovidiu Crişan; Efimiţa - Romina Merei; Safta - Lucia Wanda Toma.

În această viziune regizorală, „politicianul" Leonida a înlocuit tribuna politică/cafeneaua cu odaia modestă dintr-o mahala bucureşteană, auditoriul fiind format dintr-o singură persoană: Efimiţa. Aici soţia nu mai este femeia matură, cu umor, care-i înţelege balivernele, mai mult dintr-o datorie conjugală, ci o tânără care-l priveşte cu veneraţie şi infinită iubire. La începutul poveştii, Leonida este un bărbat măreţ, iar la sfârşit, un iepure fricos, speriat la culme de infernul de afară, care, pentru Efimiţa e „revuluţie", pentru Leonida „reacţiune", iar pentru Safta, un „obicei mitocănesc", când, de fapt, este o simplă petrecere, ce-i drept, cam zgomotoasă, de lăsata Secului.

Sâmbătă, 14 martie, ora 19:00, sala mare- LA RĂSCRUCE DE VÂNTURI, după Emily Brontë

scenariul şi regia: Ada Lupu
decorul: Cristian Rusu
costumele: Cristian Rusu, Smaranda Almăşan
muzica originală: Tibor Cári
lighting design: Lucian Moga
asistent decor: Arhidiade Mureşan

Distribuţia: Catherine Earnshaw - Ramona Dumitrean; Heathcliff - Cristian Grosu; Edgar Linton - Ionuţ Caras; Hindley Earnshaw - Cătălin Herlo; Nelly Dean - Irina Wintze; Isabella Linton - Angelica Nicoară; Hareton Earnshaw - Cristian Rigman; Catherine Linton - Romina Merei; Linton Heathcliff - Silvius Iorga; Lockwood - Adrian Cucu; Frances - Patricia Brad; Joseph - Petre Băcioiu.

Strania şi tragica poveste de dragoste dintre Catherine şi Heathcliff din La răscruce de vânturi este istorisită de un martor ocular, servitoarea Nelly Dean, unui ascultător atent, chiriaşul de la Thrushcross Grange, domnul Lockwood, „rătăcit" în landa furtunoasă de la Wuthering Heights, locul principal al acţiunii. Povestitoarea - care serveşte de filtru umanizator, intermediar între infernul de la Wuthering Heights şi viaţa firească - şi ascultătorul ei adâncesc planul naraţiunii faţă de lumea reală, dându-i o mai mare obiectivitate, necesară universului aceluia de pasiuni extreme, a acelei lumi de trăiri inumane, abisale. Climatul şi peisajul, pentru a putea suporta o forţă ca aceea a lui Heathcliff, trebuiau să fie, şi ele, teribile. Dragostea, ura şi răzbunarea se împletesc insuportabil în sufletul lui Heathcliff, pierdut şi maltratat la răscrucea vânturilor, natura sălbatică şi năvalnică fiindu-i model. Oamenii locului trăiesc intens, adânc şi răscolitor.

Duminică, 15 martie, ora 19:00, studio Euphorion - DECLARAŢIE, de Tudor Muşatescu

one-woman show cu Elena Ivanca

Un one-woman show exploziv, în care actriţa interpretează patru personaje feminine construite în detaliu şi elaborate cu scrupulozitate. Actriţa uimeşte publicul cu admirabilul său instinct comic. Este o savuroasă demonstraţie de fantezie şi virtuozitate care se datorează paletei largi de mijloace de expresie pe care le foloseşte.

Preţul biletelor: 15 lei, 7,5 lei - reducere pentru elevi, studenţi şi pensionari